Câte zile nu ai voie să speli după Bobotează

Ce semnificație are Boboteaza

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători ale creștinătății, cunoscută în calendarul bisericesc drept Botezul Domnului, Epifania Domnului sau Teofania, ceea ce înseamnă „Arătarea lui Dumnezeu”.

Această zi amintește de botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, botez săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Acestea este un moment în care Sfânta Treime (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt) s-a manifestat pentru prima dată în mod explicit.

Un aspect esențial al sărbătorii este sfințirea și purificarea apei, un ritual încărcat de semnificații spirituale și simbolice. Prin botezul lui Iisus, apa, un element esențial al vieții, este sfințită și purificată, devenind simbol al curățirii păcatelor.

Boboteaza confirmă încă o dată rolul apei în viața spirituală, ca mijloc de purificare și renaștere, folosită în sacramentul botezului creștin.

Ritualul sfințirii apei (Aghiasma)

Unul dintre cele mai importante momente ale Bobotezei este, așadar, slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Sfințirea Mare a Apei (Aghiasma Mare). Aceasta are loc fie în biserică, fie în aer liber, lângă o sursă de apă naturală (râu, lac, mare).

Preoții și credincioșii merg într-o procesiune solemnă către sursa de apă. Este adesea însoțită de cântări religioase și icoane ale Botezului Domnului. Se rostesc rugăciuni speciale pentru ca apa să fie binecuvântată și să devină purtătoare de har divin. Apa este invocată ca mijloc de purificare a trupului și sufletului, dar și a naturii înconjurătoare.

Preotul aruncă o cruce în apă, simbolizând coborârea lui Hristos în râul Iordan. În unele locuri, tinerii sar în apă pentru a recupera crucea, considerându-se că cel care o aduce înapoi va avea parte de binecuvântare și noroc pe parcursul anului.

Aghiasma Mare este oferită credincioșilor pentru a o lua acasă. Se crede că aceasta are puteri de vindecare și protecție împotriva răului. Boboteaza și ritualul purificării apei sunt momente de profundă semnificație spirituală în creștinismul ortodox.

Apa binecuvântată devine simbolul curățeniei sufletești și al harului divin, un element central în relația dintre Dumnezeu, natură și om. Prin acest ritual, credincioșii își reafirmă legătura cu Dumnezeu și recunosc importanța purificării spirituale în viața de zi cu zi.

De ce nu se spală de Bobotează

Credința că este păcat să speli rufe de Bobotează nu apare neapărat în dogma Bisericii, ci mai degrabă în credința populară, care pornește din respectul profund față de apă în această zi. În mentalitatea tradițională, apele, toate, nu doar cele sfințite la biserică, se consideră sfințite simbolic de evenimentul Botezului Domnului. A spăla rufe, adică a murdări sau a folosi apa în scopuri gospodărești, ar însemna o lipsă de evlavie față de elementul purificat de Dumnezeu. În satele de odinioară, unde spălatul se făcea la râu sau cu apă scoasă din fântână, credința era și mai puternică.

O altă explicație ține de simbolismul purificării apei. Boboteaza era percepută ca ziua curățirii sufletești și a sfințirii lumii, nu a igienei materiale. Se considera că spălatul rufelor, care implică murdărie, clătire repetată, scurgerea apei, tulburarea ei, intră în contradicție cu ideea de puritate a zilei. De aceea, interdicția avea rolul de a delimita sărbătoarea de treburile casnice, la fel ca multe alte interdicții din calendarul popular legate de muncile grele sau activitățile considerate nepotrivite în zile de mare sărbătoare.

Câte zile nu ai voie să speli după Bobotează

În credințele și superstițiile populare se crede că nu ai voie să speli după Bobotează timp de opt zile. Cu toate acestea, interdicția a de a spăla nu este una impusă de biserică, însă își are originea în ritualurile bisericești. Mai exact, după tradiție, timp de opt zile, credincioşii pot lua Aghiasma Mare dimineaţa, pe nemâncate, după ce s-au închinat, şi pot stropi cu ea casa, țarina, pentru buna rodire, animalele din gospodărie și fântânile.

În popor, se crede că în aceste opt zile nu este bine să se ”spurce” apa prin spălarea rufelor. Cu toate acestea, din punct de vedere al respectului față de zilele de sărbătoare, în care în mod firesc o mulțime de credincioși nu spală rufe, după Bobotează există doar încă o zi de sărbătoare, 7 ianuarie, când este celebrat Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Acest lucru înseamnă că începând cu data de 8 ianuarie, se pot spăla rufele.

De ce nu se spală în zilele de sărbătoare

Zilele însemnate cu cruce roșie în calendar sunt considerate sărbători importante și creștinii sunt îndemnați să fie respectuoși cu aceste zile. Potrivit tradiției, treburile casnice nu sunt permise decât după încheierea sărbătorilor religioase.

Ideea că este păcat să speli în zilele de sărbătoare vine din interpretarea populară a poruncii a patra din Decalog: „Adu-ți aminte de ziua odihnei, că să o sfințești. Lucrează șase zile și-ți fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a șaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău; să nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul care rămâne la tine. Că în șase zile a făcut Domnul cerul și pământul, marea și toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a șaptea și a sfințit-o”.

Cu toate acestea, Biserica nu menționează în mod explicit spălatul rufelor ca fiind un păcat în sine, dar pune accent pe abținerea de la munca intensă și de la activitățile care distrag atenția de la esența spirituală a zilei.

Această poruncă a fost înțeleasă ca o interdicție asupra muncilor gospodărești, mai ales a celor grele, repetate sau care puteau fi amânate fără consecințe imediate. Spălatul rufelor era considerat o activitate nepotrivită pentru că făcea parte din munca domestică obișnuită, se făcea cu mult efort, iar sărbătoarea trebuia să fie un timp al rugăciunii, al participării la slujbă, al odihnei și al comuniunii familiale.

Alte tradiții și obiceiuri de Bobotează

De Bobotează, tradițiile populare se împletește firesc cu simboluri vechi, practici de purificare, dar și cu superstiții transmise din generație în generație. În satul tradițional, 6 ianuarie nu era doar o zi de pomenire a Botezului Domnului, ci și un moment în care lumea se curăță de energiile nevăzute ale iernii și își caută semne despre cum va arăta anul.

Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este sfințirea apelor, care în mentalitatea populară nu se limita doar la apa din biserică, ci se extindea simbolic asupra tuturor surselor de apă, râuri, fântâni, izvoare.

În multe zone, preotul merge prin sat cu Iordanul, stropind casele și gospodăriile cu Aghiasmă Mare, pentru protecție, sănătate și belșug.

Printre superstiții, un loc important îl ocupă cele legate de noroc și protecție. Se spunea că în noaptea de Bobotează cerurile se deschid, iar cine e cu suflet curat poate primi semne sau revelații. De asemenea, există credința că apa sfințită are puteri deosebite împotriva farmecelor, deochiului și bolilor, iar dacă e stropită în colțurile casei, ea ”închide gura răului”.

De asemenea, pe lângă spălatul rufelor, în multe sate nu se lucra nimic greu în gospodărie, nu se dădea nimic cu împrumut, ca să nu ”plece sporul din casă”, și nu se arunca gunoiul, pentru a nu izgoni norocul.

De asemenea, de Bobotează se făcea prezicerea vremii, considerată esențială pentru a anticipa anul agrar. Una dintre cele mai cunoscute credințe spune că așa cum e vremea de Bobotează, așa va fi tot anul, dacă e ger aspru, anul va fi sănătos și bogat, dacă e moale și cald, primăvara va veni repede, dar recoltele ar putea fi mai slabe. Țăranii urmăreau atent semnele naturii, dacă pe 6 ianuarie cerul e senin și noaptea e plină de stele, vara va fi frumoasă, iar grâul va rodi bine. Dacă bate crivățul sau viscolește, iarna se va prelungi, dar pământul va avea apă destulă și ogoarele vor fi roditoare.

Un alt semn popular de prognoză era legat de zăpadă. Dacă de Bobotează sunt troiene mari, anul va aduce belșug în bucate, iar livezile vor fi pline de rod.

Exista și obiceiul numit ”calendarul de ceapă”, folosit în ajun. Se tăiau 12 foi de ceapă, se puneau în ele grăunțe de sare, iar dimineața se observa care s-au umezit, acelea indicau lunile ploioase ale anului. Era o metodă simplă, dar luată în serios în comunitățile rurale, unde ritmul vieții depindea direct de ploi, secetă și ciclurile pământului.

Descoperă și Cum îți afli ursitul cu busuioc sub pernă de Bobotează

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE