De ce ni se face rău în avion? Ce se întâmplă în corp la altitudine și cum previi urgențele medicale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare moment, sute de mii de oameni călătoresc cu avionul pe cerul lumii. Pentru cei mai mulți, zborurile sunt evenimente obișnuite, fără incidente majore. Totuși, pentru unii, o călătorie de rutină poate declanșa o urgență medicală, Potrivit unei analize publicate de The Conversation.
Cuprins:
Astfel de situații sunt rare, dar odată cu creșterea cererii și accesibilității transportului aerian, probabilitatea apariției unei urgențe în timpul zborului este tot mai mare. Dacă în 2013 doar un zbor din 604 se confrunta cu astfel de incidente, un studiu din 2025 a constatat că această cifră a crescut la unul din 212 zboruri.
De ce zborul afectează organismul
Deși aviația este considerată una dintre cele mai sigure forme de transport, condițiile speciale din cabină pot pune presiune pe organism, mai ales din cauza modificărilor de presiune atmosferică. Cabina avionului este presurizată la un nivel echivalent cu altitudinea de 2.400 de metri deasupra nivelului mării. Aceasta schimbare afectează în special sistemele respirator și gastrointestinal, care conțin gaze.
„Pe măsură ce presiunea din cabină scade, cantitatea de oxigen disponibil scade, deoarece moleculele sunt mai dispersate”, explică The Conversation.
De exemplu, la nivelul mării, aerul conține aproximativ 21% oxigen, dar la altitudinea de croazieră, echivalează cu doar 15%.
Pentru o persoană sănătoasă, aceste schimbări pot trece neobservate. Însă, pentru cei cu afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare, precum hipertensiunea sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), reducerea oxigenului și schimbările de presiune pot deveni periculoase. În aceste cazuri, capacitatea inimii și plămânilor de a funcționa este deja compromisă, iar mediul unic din cabină poate amplifica aceste probleme.
Deshidratarea și pierderea de fluide
Un alt factor problematic în timpul zborului este nivelul scăzut de umiditate din cabină, care poate usca pielea, ochii, nasul și gâtul. De asemenea, deshidratarea crește pierderea de lichide din corp, pasagerii putând pierde până la 360 ml de apă pe oră.
„Această deshidratare îngroașă sângele, ceea ce îngreunează suplimentar activitatea inimii, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge și de dezvoltare a trombozei venoase profunde”, avertizează The Conversation.
Situații de urgență la bord
Leșinul este una dintre cele mai frecvente urgențe medicale în timpul zborului, reprezentând cel puțin o treime din cazuri. Aceasta apare adesea din cauza hipotensiunii ortostatice, când schimbarea bruscă din poziția așezat în picioare determină acumularea de sânge în picioare, reducând circulația către creier. Consumul de alcool și deshidratarea amplifică riscurile, la care se adaugă influența condițiilor atmosferice din cabină.
De asemenea, alimentația din timpul zborului poate contribui la disconfort. La altitudini mari, sensibilitatea papilelor gustative scade cu aproximativ 30%, motiv pentru care alimentele servite în avion sunt adesea mai sărate. Acest lucru poate agrava deshidratarea.
Problemele gastrointestinale sunt frecvente în timpul zborurilor, fie că este vorba de rău de mișcare specific zborului, fie de disconfort abdominal. Pe măsură ce alimentele sunt descompuse în stomac, gazele produse se dilată din cauza presiunii scăzute, provocând balonare și flatulență, un fenomen cunoscut sub denumirea de „expulzare de gaze la altitudine mare”.
Alimente precum fasolea, broccoli, varza kale, ceapa sau carnea roșie pot agrava situația.
În cazuri rare, problemele digestive severe pot forța avionul să se întoarcă. De exemplu, un zbor din 2023 de la Atlanta la Spania a fost nevoit să se întoarcă în SUA după ce un pasager a provocat o situație insuportabilă printr-un episod sever de diaree.
Crize cardiace și alte urgențe grave
Deși rare, urgențele cardiace în timpul zborurilor au deseori un deznodământ mai grav decât cele care apar la sol.
„Majoritatea deceselor în timpul zborurilor sunt cauzate de evenimente cardiace”, menționează The Conversation. Printre cauze se numără echipamentele medicale limitate disponibile la bord și lipsa personalului medical calificat.
Evenimentele vasculare, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, sunt și ele mai rare la bordul avioanelor, dar pot avea consecințe severe din aceleași motive.
Sfaturi pentru călătorii mai sigure
Pentru a reduce riscurile asociate zborului, este esențial să consumați suficiente lichide înainte și în timpul călătoriei. De asemenea, evitați alcoolul, deoarece efectele sale sunt amplificate la altitudine și contribuie la deshidratare. Mișcați-vă la fiecare două ore pentru a stimula circulația sângelui și pentru a preveni rigiditatea musculară.
Persoanele care au suferit recent intervenții stomatologice, chirurgicale sau scufundări trebuie să fie deosebit de atente, deoarece schimbările de presiune pot cauza complicații. În cazul scufundărilor, se recomandă să așteptați cel puțin 48 de ore înainte de a zbura.
Deși nu toate urgențele medicale obligă un avion să aterizeze de urgență, decizia finală revine căpitanului. Aceasta este luată pe baza informațiilor primite de la echipajul de bord, profesioniștii medicali de la sol sau, în unele cazuri, de la cei aflați la bord.
