Cele mai bune îngrășăminte naturale

Ce sunt îngrășămintele naturale

Îngrășămintele naturale sunt substanțe de origine organică sau minerală care sunt obținute fără procese chimice industriale. Ele conțin elemente nutritive esențiale care au rolul de a îmbogăți solul și stimulează creșterea și dezvoltarea plantelor. Spre deosebire de cele sintetice, îngrășămintele organice provin din surse vegetale, animale sau din resurse minerale naturale și se descompun în mod natural, potrivit Lomi.com.

Deși compoziția nutrițională exactă poate varia de la o rețetă de îngrășământ la alta, cel mai bun îngrășământ pentru plante pe care îl prepari în casă conține o doză sănătoasă de azot (N), fosfor (P) și potasiu (K) și alte microelemente. Fără cei trei nutrienți esențiali, plantele întâmpină dificultăți în dezvoltarea unor sisteme radiculare (ansamblul rădăcinilor unei plante) robuste, în formarea unor frunze viguroase și în producerea de energie din lumina soarelui (fotosinteză).

Pentru că acești nutrienți cheie se găsesc în surse variate, de la coji de banane compostate până la resturi de pește reciclate, există numeroase rețete de îngrășăminte naturale pe care le poți prepara la tine acasă. Îngrășămintele organice se folosesc mai ales atunci când din sol lipsesc nutrienții de care au nevoie plantele, dar și când vrei să pregătești solul pentru un nou sezon de plantare.

Rolul îngrășămintelor naturale

Pentru a se dezvolta armonios, orice plantă are nevoie de îngrășăminte, deoarece acestea furnizează substanțele nutritive indispensabile unei creșteri și dezvoltări sănătoase. Așa cum am văzut, anumiți nutrienți, și anume azotul, fosforul și potasiul, joacă un rol esențial în viața plantelor, iar în continuare vom prezenta importanța fiecăruia dintre aceștia.

Azotul. Acesta este un element de bază în structura oricărei plante. Atunci când lipsește din sol, creșterea se oprește, iar plantele își pierd vigoarea. În schimb, un exces de azot poate provoca sensibilitate la cădere, predispoziție la boli, vulnerabilitate la secetă și la îngheț. În general, plantele utilizează între 25% și 60% din azotul disponibil în sol.

Fosforul. Este indispensabil dezvoltării plantelor și se regăsește în acestea fie sub formă minerală, fie ca parte a unor compuși organici. Carența de fosfor poate duce la stagnarea creșterii plantelor, reducerea dimensiunii acestora, decolorarea frunzelor, oprirea dezvoltării rădăcinilor, căderea frunzelor și scăderea producției. Pe de altă parte, un aport prea mare de fosfor devine toxic, putând provoca sterilitate și îngălbenirea prematură a frunzelor. Plantele absorb doar 1-5% din fosforul solubil existent în sol, explică experții de la Plantmaster.

Potasiul. Îndeplinește multiple funcții în plante. Potasiul stimulează absorbția apei, reduce pierderile prin transpirație, favorizează sinteza glucidelor, lipidelor și proteinelor, intensifică procesul de fotosinteză și susține diviziunea celulară și creșterea generală. Absența potasiului provoacă dezechilibre majore, cum ar fi îmbătrânirea prematură a frunzelor, răsucirea și uscarea lor, o slabă înfrățire la cereale, putrezirea rădăcinilor și coacerea neuniformă a fructelor. De obicei, plantele reușesc să valorifice doar 1-3% din potasiul prezent în sol.

De ce să folosim îngrășăminte naturale

Trebuie să știi că îngrășămintele sintetice (non-organice) pe care le găsești în comerț au o cantitate mare de azot sintetic în compoziția lor, ceea ce poate dăuna sau chiar distruge o plantă sănătoasă dacă sunt folosite incorect.

Dacă plantele primesc prea mult îngrășământ, solul devine excesiv de acid, iar rădăcinile lor se slăbesc. În același timp, un sol supra-fertilizat poate contribui la contaminarea apelor subterane curate, precum și a râurilor, pârâielor și lacurilor din apropiere. Acesta este motivul pentru care grădinarii rsponsabili și iubitorii de plante aleg tot mai des să își prepare propriile îngrășăminte la domiciliu.

Îngrășămintele naturale favorizează dezvoltarea microbilor benefici din sol, care contribuie la descompunerea materiei organice și la transformarea nutrienților în forme mai ușor asimilabile de către plante. Astfel, solul devine mai sănătos și își păstrează umiditatea mai eficient.

Îngrășămintele sintetice se pot infiltra în apele de suprafață sau subterane, afectând ecosistemele acvatice. În schimb, îngrășămintele organice prezintă un risc mult mai redus de poluare și susțin practici de grădinărit mai sustenabile. Totodată, îngrășămintele naturale oferă un plus de siguranță comparativ cu cele chimice, care pot fi periculoase dacă sunt ingerate de copii sau de animalele de companie.

Îngrășămintele naturale prezintă un risc mult mai scăzut, transformând grădina într-un spațiu mai sigur pentru toată lumea. Deși îngrășămintele sintetice oferă un aport rapid de nutrienți, acestea pot epuiza în timp elementele esențiale din sol, în timp ce îngrășămintele naturale eliberează treptat nutrienții, susținând sănătatea solului pe termen lung.

Cele mai bune îngrășăminte naturale

Menținerea sănătății solului poate fi o adevărată provocare pentru pasionații de grădinărit. Din fericire, există numeroase metode eficiente și accesibile prin care poți îmbunătăți calitatea solului și poți asigura plantelor toți nutrienții de care acestea au nevoie pentru o dezvoltare optimă. Mai jos prezentăm cele mai bune și mai eficiente îngrășăminte naturale pe care le poți prepara la tine acasă.

Compostul

Compostul este considerat cel mai bun îngrășământ natural. Acest material organic este bogat în nutrienți care se formează prin descompunerea resturilor alimentare, deșeurilor din grădină și a frunzelor. Compostul hrănește microbiomul solului, îmbunătățește structura acestuia și furnizează o sursă cu eliberare lentă de nutrienți esențiali pentru o gamă diversă de plante. Acesta poate fi aplicat sub formă solidă sau lichidă, prin prepararea așa-numitului ceai de compost, bun pentru creșterea plantelor.

Cum se folosește compostul:

• Adaugă un strat de 5-7 cm de compost în straturile de grădină înainte de plantare.
• Îmbogățește substratul pentru plantele în ghiveci cu compost.
• Aplică compost ca strat protector (mulci) în jurul plantelor deja dezvoltate, pe tot parcursul sezonului de creștere.

Este important de știut că nu toate composturile sunt la fel. De aceea, încearcă să alegi un compost bine maturat, cu textură sfărâmicioasă și miros plăcut, de pământ proaspăt.

Resturi de iarbă tăiată

O sursă ușor de obținut de azot, resturile de iarbă pot fi un adaos valoros în arsenalul de îngrășăminte naturale pentru grădina ta. Cu toate acestea, trebuie să ții cont de câteva aspecte. În primul rând, iarba tăiată proaspăt se poate încurca și tasa, împiedicând circulația aerului. De aceea, las-o să se usuce o zi sau două înainte de a o adăuga în grădină. De asemenea, fiind un material verde, iarba tăiată este bogată în azot, ceea ce este excelent pentru legumele cu frunze, dar mai puțin potrivit pentru plantele cu flori, care necesită mai mult fosfor. În plus, dacă gazonul a fost tratat recent cu erbicide, evită să folosești resturile de iarbă în grădina de legume. Pentru a folosi corect resturile de iarbă trebuie să întinzi un strat subțire în jurul plantelor, ca mulci. Apoi, adaugă resturile de iarbă în grămada de compost pentru un plus de azot.

Gunoiul de grajd

Gunoiul de grajd este o sursă excelentă de materie organică și nutrienți pentru grădină. Cu toate acestea, tipurile de gunoi de grajd diferă însă ca profil nutrițional, după cum urmează:

Gunoiul de vacă – este un îngrășământ echilibrat, bogat în azot, fosfor și potasiu. Cel mai bine se folosește după ce a fost maturat, pentru a evita arderea plantelor tinere.

Gunoiul de găini – având un conținut foarte bogat de azot, acesta este cel mai bine compostat înainte de a fi folosit în grădină.

Gunoiul de cal – o sursă foarte bună de azot și potasiu, gunoiul de cal se degajă căldură în timpul descompunerii, ceea ce îl face potrivit pentru straturile de grădini înălțate.

Este important de reținut că gunoiul proaspăt poate fi prea puternic pentru plante și poate conține semințe de buruieni sau agenți patogeni. De aceea, este recomandat să folosești doar gunoi de grajd bine maturat sau compostat și asigură-te că provine de la animale crescute fără antibiotice sau hormoni de creștere. În ceea ce privește modul în care se folosește gunoiul de grajd, trebuie să încorporezi gunoiul maturat în straturile de grădină înainte de plantare. Prepară „ceai de gunoi de grajd” prin înmuierea gunoiului compostat în apă pentru câteva zile, apoi diluează-l înainte de a-l aplica pe plante, conform Farmerʼs Almanac.

Alte îngrășăminte naturale

Pe lângă cele trei surse de top, există și alte îngrășăminte naturale eficiente și interesante pe care le poți folosi în grădina ta, și anume:

Zațul de cafea. O sursă bună de azot, zațul de cafea poate crește ușor aciditatea solului, fiind ideal pentru plantele iubitoare de sol acid (afine, azalee, etc.). Cu toate acestea, folosește-l cu moderație, deoarece excesul poate împiedica germinarea semințelor.

Coji de ou. Sursă naturală de calciu, cojile de ou întăresc pereții celulari ai plantelor și pot descuraja melcii și limacșii. Zdrobește cojile înainte de a le adăuga în grădină sau în compost.

Emulsie de pește. Obținută din resturi de pește presate, emulsia de pește este un îngrășământ lichid bogat în azot și fosfor. Deși eficientă, aceasta are un miros puternic, motiv pentru care este indicat să o diluezi bine înainte de aplicare.

Extract de alge marine. Bogat în micronutrienți și compuși benefici din alge, extractul de alge marine stimulează creșterea și sănătatea generală a plantelor. Se găsește sub formă lichidă sau pudră.

Culturi verzi. Plantarea de culturi precum trifoiul sau secara în extrasezon adaugă materie organică în sol, fixează azotul și reduce apariția buruienilor. Aceste culturi se încorporează în sol înainte de plantarea culturilor principale.

Foto: Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE