Ce este compostul şi cum să-l faci la tine acasă

Acesta este și motivul pentru care operațiunile de colectare selectivă și de reciclare au devenit în ultimii ani din ce în ce mai necesare pentru protejarea naturii și a mediului înconjurător. În plus, sănătatea noastră depinde în mare măsură de felul în care avem grijă de planetă și, de aceea, este foarte important să găsim cât mai multe și cât mai eficiente soluții pentru combaterea problemelor de poluare cu care ne confruntăm în momentul de față.

Multe dintre produsele alimentare pe care le cumpărăm și pe care nu le consumăm ajung de cele mai multe ori la coșul de gunoi. Acestea, însă, reprezintă o excelentă sursă organică și economică de fertilizare a pământului, mai ales în condițiile în care cele mai noi reglementări europene în materie de protejare a mediului ne îndeamnă ca deșeurile alimentare si cele vegetale să fie transformate în compost. În cele ce urmează îți vom spune ce este compostul și cum îl poți obține cu ușurință la tine acasă folosind resturile alimentare.

Ce sunt deșeurile alimentare

Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, deșeurile sunt resturile materiale rezultate în urma unui proces tehnologic sau casnic de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct pentru fabricarea acelui produs. Acestea pot fi substanțe, materiale, resturi de materii prime, resturi menajere, resturi de consum sau resturi de obiecte.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

Una dintre principalele surse de producere a deșeurilor o reprezintă activitățile umane, fie că este vorba de cele realizate în mediul casnic, fie de cele la nivel macroeconomic. Gunoiul menajer se înscrie în categoria deșeurilor și poate fi transformat într-o sursă de materie primă, însă doar dacă sunt respectate cu strictețe regulile de colectare selectivă.

Deșeurile alimentare sunt acele resturile provenite din gospodăriile particulare, din comportamentul stradal, și aici ne referim la coșurile de gunoi de pe stradă, dar și din industria HORECA (n.n. – hoteluri, restaurante, cafenele), se scrie pe site-ul GreenGlobal.ro. Totodată, sectorul de alimentație publică produce în fiecare zi numeroase deșeuri, cele mai multe fiind cele alimentare, adică resturi de alimente, produse expirate sau alterate, etc.

Pe lângă faptul că reprezintă o uriașă povară pentru mediul înconjurător, prelucrarea deșeurilor alimentare este și destul de costisitoare. Este important de știut că, atâta vreme cât acestea sunt separate în mod corespunzător, deșeurile alimentare pot fi reciclate și valorificate.

Recomandări

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul său: „Vor deveni cu siguranţă o ţintă”

Ce impact au deșeurile alimentare asupra mediului înconjurător

Deșeurile alimentare reprezinta una dintre cele mai comune surse de poluare a mediului înconjurător, iar impactul pe care acestea îl au este unul major din toate punctele de vedere. Totodată, aceste deșeuri pot fi și o problemă de natură etică în aceea ce privește foametea pentru că, dacă ținem cont de faptul că acest fenomen este în creștere la nivel global, este un paradox că o treime din totalul alimentelor produse în lume se pierd sau se risipesc. Aici trebuie să luăm în considerare un aspect deosebit de important, și anume consumul de energie, precum și resursele naturale investite în procesarea, transportul, depozitarea și prepararea acestor deșeuri, se mai poate citi pe site-ul citat anterior.

Spuneam că deșeurile alimentare au un impact de amplaore asupra mediului înconjurător deoarece, în clipa în care ajung în gropile de gunoi, produc o cantitate uriașă de metan, care este un gaz cu efect de seră mai puternic chiar și decât CO₂. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu aceste lucruri trebuie să facem o precizare. Astfel, cantitățile în exces de gaze cu efect de seră, așa cum est cazul metanului, apoi dioxidul de carbon și cloroflurocarburile absorb radiația infraroșie și încălzesc atmosfera pământului. Drept consecință, acestea provoacă încălzirea globală și schimbările climatice. De aceea este esențial ca deșeurile alimentare să fie depozitate în medii controlate, care sunt ideale pentru descompunerea acestora în siguranță, fără a polua mediul înconjurător.

Recomandări

Emmanuel Macron spune că „Europa ar putea muri”. Propunerile șefului statului francez pentru recăpătarea „autonomiei strategice”

Trebuie să știi că există o serie de deșeuri alimentare care nu pot fi compostate, și anume uleiuri, oase mari, oase de friptură, oase de porc, scoici, bețișoare metalice sau din plastic, scobitori, pungi, sticle, sâmburi sau codițe de fructe, pânză, bandă adezivă, țigări, baterii, metal, sticlă sau hârtie plastifiată, se precizează pe site-ul Eutron.ro.

După ce s-a încheiat operațiunea de sortare, resturile se vor arunca în composter, care va lucra timp de 24 de ore pentru a putea fi obținut un compost de calitate. În acest interval de timp, volumul deșeurilor alimentare va fi redus cu până la 90%. De asemenea, nu este nevoie de nici o intervenție suplimentară din partea omului. Compostul rezultat este pregătit pentru a fi folosit.

Ce este procesul de compostare

Pentru toate cele spuse anterior este extrem de important să ne implicăm cu toții în procesul de colectare a deșeurilor de orice natură, inclusiv a celor alimentare. Și aici este nevoie ca orice entitate să depună eforturi în această direcție, pornind de la fermieri și agenți economici și terminând cu clientul final, adică gospodarii particulari.

Dincolo de aspectul pur ecologic, acela de protejare a mediului înconjurător, dacă te vei implica activ în procesul de colectare a deșeurilor alimentare, indiferent de domeniul în care activezi, vei putea să valorifici aceste deșeuri prin compostare. Este vorba despre procesul de descompunere naturală și de transformare a substanțelor organice solide de către microorganisme (de regulă bacterii și fungii) într-un material stabil. Compostarea se poate realiza atât în gospodării, cât și în ferme și la nivel industrial, în aer liber sau în spații închise.

În afară de faptul că protejează mediul înconjurător prin generarea unui îngrășământ 100% natural, procesul de compostare prezintă și alte avantaje, după cum urmează:

• înlesnește procesul de debarasare a deșeurilor alimentare deoarece acestea nu mai necesită depozitare și transport;
• reduce costurile cu salubrizarea;
• nu produce mirosuri și descurajează dăunatorii;
• salvează spațiu, timp și energie;
• în funcție de necesitate, există diverse modele de dimensiuni și capacități diferite pentru o gestiune adecvată a deșeurilor;
• respectă și încurajează prevederile legale cu privire la problemele ecologice;

Ce este compostul

Din procesul de compostare rezultă așa, cum spuneam, compostul. Acesta este un îngrășământ agricol natural excelent, care este folosit pentru fertilizarea și îmbunătățirea solului. Acesta se obține fie prin descompunerea resturilor alimentare și vegetale într-o grămadă de compostare, fie prin utilizarea acelui dispozitiv special, care se numește compostor. Denumit „aurul negru” de către fermieri, compostul abundă în substanțe nutritive precum azot, fosfor și potasiu, și este folosit pentru culturile din grădină și mai ales în agricultură.

Compostul este, așadar, o modalitate excelentă de reciclare a deșeurilor organice pe care le produci acasă, resturile alimentare reprezentând 28% din totalul deșeurilor pe care le aruncăm. Acest îngrășământ grăbește procesul de reciclare a deșeurilor, conferind un mediu ideal bacteriilor, ciupercilor și altor organisme care descompun materia organică.

Practic, compostul este un fertilizator organic care sporește capacitatea de retenție a apei din sol, precum și productivitatea și rezistența acestuia. Prin utilizarea compostului, fermierii nu mai sunt nevoiți să folosească la fel de multă apă pentru recoltele lor și pot avea în continuare randamente mari, comparativ cu agricultura, care se bazează în continuare pe fertilizatori sintetici care degradează solul.

În țara noastră, deșeurile organice încă nu sunt valorificate la scară mare, mulți oameni considerând că resturile vegetale sunt inutile. Problema cea mai mare este aceea că aceste deșeuri sunt aruncate la grămadă cu alte tipuri de gunoaie, generând gaze poluante și împiedicând, astfel, reciclarea altor deșeuri, precum plasticul.

Asemenea procesului de compostare, și compostul propriu-zis oferă o serie de beneficii, și anume:

• ajută la fertilizarea solului;
• nutrienții aflați în humusul din compost sunt ușor de asimilat de plante;
• îmbunătățește structura solului, favorizând aerisirea;
• culoarea închisă contribuie la încălzirea mai rapidă a solului;
• compostul reține apa mai bine, îmbunătățind echilibrul apei din sol;
• crește activitatea biologică din sol;
• plantele vor fi mai rezistente în fața dăunătorilor și bolilor.

Cum se obține acasă cel mai bun compost

Procesul de obținere a compostului presupune parcurgerea mai multor etape, dar și o serie de principii care asigură obținerea unui compost cât mai bun.

Prima etapă a procesului de compostare constă în sortarea și aranjarea deșeurilor organice, astfel încât amestecul astfel obținut să fie lipsit de plastic, metale, hârtii și alte resturi menajere, care se pot recicla separat. Următorul pas este găsirea unui loc umbros în grădină unde să nu fie nici prea mare umiditate. Apoi așează pe sol un strat de crengi mărunțite pentru a putea avea o mai bună aerare, iar pentru asta trebuie să mărunțești materialele și să pui câte un strat din fiecare material (uscat și umed, bogat în azot și carbon), potrivit site-ului Plant-Shop.ro. Straturile nu trebuie să fie prea groase, în timp ce grămada se recomandă să aiba circa 1-1,5 metri lățime și 2 metri lungime. Totodată, asigură-te că înălțimea nu depășește 1,5 metri. Experții în domeniu recomandă ca, între straturi, să se așterne în straturi mai subțiri pământ de grădină, bălegar, bentonită, perlită, var măcinat și cenușă. La final acoperi compostul cu un strat de paie pentru a menține un anumit grad de umiditate.

În clipa în care s-a ajuns la înălțimea dorită va începe descompunerea materialelor. După aproximativ 3-4 săptămâni vei putea face prima amestecare. Acest procedeu se poate repeta la un interval de aproximativ 4-6 săptămâni pentru că, astfel, materialele se vor descompune mai repede. Dacă nu vei face această operațiune descompunerea va fi mai lentă, și anume de circa un an. Când se amestecă grămada se poate uda cu apă de ploaie la nevoie, iar dacă este prea multă umiditate se poate amesteca și material uscat, cum ar fi rumeguș. Atenție! În acest caz, după amestecare, nu se mai recomandă adăugarea de materiale proaspete.

Vezi şi cum poți să faci lipici acasă la tine!

Urmărește-ne pe Google News