Cum a apărut inițiativa

În Greystones, o localitate cu aproximativ 22.000 de locuitori, îngrijorările legate de efectele rețelelor sociale au crescut după perioada pandemiei. 

Profesorii și părinții au observat schimbări evidente în comportamentul copiilor: anxietate crescută, dificultăți de concentrare și probleme de somn.

„În cazul rețelelor sociale, este un fenomen colectiv. Abordarea la nivel de grup este soluția”, a spus Jennifer Whitmore.

Un sondaj realizat în rândul părinților a arătat că mai mult de jumătate dintre copii prezentau stări de anxietate, iar mulți ajunseseră chiar să aibă nevoie de sprijin psihologic.

Regula comunității: fără smartphone la vârste mici

Ca răspuns, părinții din Greystones au adoptat un cod voluntar: copiii nu primesc telefoane inteligente înainte de gimnaziu. 

Aproximativ 70% dintre familii au aderat la această regulă, ceea ce a redus presiunea socială asupra copiilor, acel „toți colegii au telefon”.

Inițiativa a fost susținută nu doar de școli, ci și de întreaga comunitate, inclusiv de comercianți locali.

„A fost o liniște pentru părinți, mai ales pe măsură ce serile deveneau mai întunecate. Nu totul trebuie să fie online”, a spus Paddy Holohan.

Între timp, copiii din România primesc primul smartphone la vârsta de 8 ani.

Cele mai noi recomandări ale experților spun că micuții cu vârste sub 5 ani ar trebui să petreacă doar o oră pe zi în fața ecranelor.

Efectele asupra copiilor și familiilor

La câțiva ani de la implementare, schimbările sunt vizibile. Profesorii spun că elevii sunt mai atenți la ore, mai implicați și mai relaxați.

Copiii socializează mai mult față în față, ies mai des afară și petrec mai puțin timp în mediul digital.

„Aceasta este lumea în care cresc copiii și trebuie să îi pregătim pentru ea”, a explicat Rachel Harper, directoare de școală și una dintre inițiatoarele proiectului.

Unii copii înțeleg chiar ei riscurile tehnologiei. 

Un băiat de 12 ani a explicat de ce nu își dorește încă un telefon: „Vreau să trăiesc mult și să rămân sănătos”.

Problemele grave care au dus la „copilăria fără telefon”

Decizia comunității nu a venit întâmplător. Profesorii au relatat situații îngrijorătoare: copii expuși la conținut violent sau sexual încă de la vârste fragede.

„Nu vreau să mai văd oameni omorâți. Nu vreau să văd oameni violați pe internet”, a povestit un profesor despre ceea ce îi spun elevii.

Statisticile confirmă aceste temeri: o parte semnificativă a copiilor a fost expusă la conținut online deranjant, iar mulți părinți nu pot monitoriza activitatea digitală a acestora.

Un model care prinde contur și în alte țări

Inițiativa, cunoscută sub numele „It Takes a Village”, a atras atenția la nivel internațional și a inspirat proiecte similare în alte state europene.

Elevi stau pe banca, îmbrăcați în hanorace roz
Inițiativa „It takes a village”, din Greystones, Irlnada. Foto: Facebook/ It Takes A Village: Greystones-Delgany

„Ceea ce a făcut Greystones arată că părinții și comunitățile nu sunt lipsiți de putere”, a declarat un cadru didactic implicat în proiect.

Chiar dacă nu elimină complet riscurile tehnologiei, modelul oferă o alternativă concretă: o copilărie cu mai multă interacțiune reală, mai puțin stres digital și mai mult sprijin din partea comunității.

Pentru mulți părinți, rezultatul este simplu, dar esențial: mai multă liniște și mai puține griji.

Un profesor de biologie din Austria, a lansat un experiment de trei săptămâni, la care participă 70.000 de elevi din cinci țări, care renunță complet la smartphone-uri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.