Cuprins:
Cartofii dulci: ce sunt și originea lor
Înainte de toate, trebuie să facem o precizare, și anume cartoful dulce nu este un cartof propriu-zis, ceea ce înseamnă că nu face parte din familia Solanum tuberosum, din care provin cartofii folosiți pentru cartofi prăjiți, cartofi copți sau piure. Cartoful dulce (n.n. – Ipomoea batatas, denumirea științifică) este o plantă dicotiledonată ce aparține familiei Convolvulaceae, complet diferită de cartoful clasic alb, fiind cultivată pentru rădăcinile sale tuberizate, bogate în nutrienți. A apăruit pentru prima dată în regiunile tropicale din America Centrală și de Sud, iar mai târziu a fost răspândit în Europa și în restul lumii odată cu marile descoperiri geografice, iar astăzi există peste 1.600 de specii de cartof dulce (sălbatice și domestice). Potrivit Springer Nature, cartoful dulce este a șasea cea mai importantă cultură alimentară la nivel mondial, iar China este lider pe piața globală, care are o valoare estimată de 45 de trilioane de dolari.
Cele mai cunoscute soiuri de cartofi dulci
Soiurile de cartofi dulci diferă în funcție de culoarea și textura pulpei, care poate fi portocalie, galbenă sau albă. Unele soiuri au o pulpă mai uscată, în timp ce altele sunt mai suculente. Cele mai întâlnite soiuri sunt cele cu pulpă umedă, galbenă sau portocalie, cum ar fi Beauregard, Centennial, Jewell, Convington, Garnet și Porto Rico. Acestea sunt intens cultivate pentru gustul lor dulce, care se aseamănă cu cel de dovleac, și printr-o textură moale, cremoasă. Primul dintre aceste soiuri este cel mai comun soi pe care îl vei găsi în magazinele alimentare și în aproape fiecare piață. Acesta se caracterizează prin tuberculi cu coajă de culoare portocalie sau purpurie, are o pulpă de culoare portocaliu deschis, textură ușor fibroasă, suculentă după fierbere și ajunge la maturitate la 90 de zile de la plantare.
Soiurile Jewell și Porto Rico se disting printr-un gust foarte dulce, cu note subtile de morcov, o pieliță subțire de culoare arămie și o pulpă portocalie strălucitoare moale, untoasă și cremoasă când este gătită, devenind uneori pufoasă. Aceștia au nevoie de aproximativ 100 de zile pentru a se coace, se precizează pe finegardening.com.
Dacă dispui de spațiu limitat, merită să încerci să-i cultivi, deoarece au o creștere mai compactă și nu la fel de viguroasă ca a celorlalte soiuri. Trebuie să știi că există și soiuri de cartof dulce cu pulpă albă, cum ar fi Bonita, O’Henry, Hannah sau Jersey. Acestea se remarcă printr-o coajă ce poate varia de la alb la maro sau chiar mov. Comparativ cu soiurile cu pulpă portocalie, acestea sunt mai puțin dulci și au un gust mai discret, apropiat de cel al cartofului obișnuit, cu o ușoară aromă de nuci. Din punct de vedere al texturii, conțin mai puțină apă și devin mai „făinoși” după preparare, ceea ce îi face potriviți pentru piureuri, prăjit sau copt.
Caracteristicile biologice ale cartofului dulce
Cartoful dulce este o plantă erbacee perenă în mediul său natural, însă în agricultură este cultivată, de regulă, ca plantă anuală. Acest lucru se datorează în principal sensibilității sale la temperaturi scăzute, motiv pentru care ciclul de viață este adaptat unui singur sezon de creștere în majoritatea regiunilor temperate. Din punct de vedere morfologic, cartoful dulce prezintă o serie de trăsături distincte care îl diferențiază de cartoful obișnuit.
Planta dezvoltă lăstari târâtori, viguroși, care se întind pe suprafața solului și pot ajunge la câțiva metri lungime. Acești lăstari contribuie la extinderea plantei și la acoperirea rapidă a terenului, având și rol în protejarea solului împotriva evaporării excesive a apei. Frunzele sunt, de obicei, în formă de inimă, uneori ușor lobate, cu o culoare verde intens. Ele au un rol esențial în procesul de fotosinteză, susținând dezvoltarea tuberculilor.
În condiții favorabile, planta poate produce și flori, care sunt, de regulă, albe sau violet, similare cu cele ale volburei din aceeași familie. Partea comestibilă a plantei este reprezentată de tuberculi, care se formează la nivelul rădăcinilor îngroșate. Aceștia au în general circa 10-15 cm, însă forma lor poate varia considerabil în funcție de soi și e condițiile de cultivare. Tuberculii pot fi alungiți, rotunjiți sau ușor neregulați, iar culoarea pulpei diferă de la alb și galben până la portocaliu sau chiar mov.
Cartoful dulce are o perioadă de vegetație relativ lungă, cuprinsă între 90 și 120 de zile, însă durata exactă depinde de soi și de factorii de mediu, precum temperatura, lumina și umiditatea. În condiții optime, planta reușește să dezvolte o producție bogată de tuberculi, ceea ce o face o cultură apreciată atât pentru consumul alimentar, cât și pentru valoarea sa nutritivă.
Cum se cultivă cartofii dulci
Cultivarea cartofilor dulci poate fi o experiență simplă și satisfăcătoare, chiar și pentru grădinarii începători, dacă sunt respectate câteva reguli de bază. Deși această plantă preferă căldura și are cerințe specifice, de la pregătirea solului până la întreținerea culturii, cu puțină atenție la sol, irigare și lumină, poți obține o recoltă bogată.
Când se plantează cartofii dulci. Perioada optimă pentru plantarea cartofilor dulci este de la mijlocul lunii mai și până la jumătatea lunii iunie. Spre deosebire de cartofii obișnuiți, cei dulci sunt foarte sensibili la frig și necesită un sol bine încălzit și temperaturi constante pentru a se dezvolta corect, iar această perioadă oferă condiții optime de cultivare. În zonele mai sudice, plantarea poate începe chiar din luna aprilie.
Necesitățile de climă și sol. Cartoful dulce este o plantă care preferă căldura și lumina. Pentru o dezvoltare optimă, are nevoie de temperaturi cuprinse între 18 și 28°C și de expunere directă la soare timp de cel puțin 10-12 ore pe zi. În ceea ce privește solul, acesta trebuie să fie lutos sau nisipos, bine drenat, cu un pH ideal între 5 și 6,5. Deși planta poate tolera perioade scurte de secetă, lipsa apei afectează semnificativ producția, motiv pentru care este important să fie udată corespunzător pe parcursul sezonului de vegetație, conform botaniștii.ro.
Obținerea materialului de plantat. Un aspect important în cultivarea cartofilor dulci este obținerea materialului de plantat. Aceștia nu se plantează la fel ca cartofii obișnuiți, ci printr-o metodă specifică. Procesul este simplu: un tubercul se pune în apă sau într-un sol umed, iar după câteva săptămâni apar lăstari. Acești lăstari, numiți „slips”, se desprind cu grijă și se plantează în grădină. Această metodă asigură plante mai viguroase și o producție mai bună.
Pregătirea solului. Primul pas în cultivarea cartofilor dulci este pregătirea corespunzătoare a solului. Acesta trebuie să fie bine afânat, pentru a permite dezvoltarea liberă a rădăcinilor, și să asigure un drenaj eficient, astfel încât apa să nu băltească. În același timp, solul trebuie să fie bogat în substanțe nutritive, dar fără exces, deoarece un sol prea fertil poate favoriza creșterea frunzelor în detrimentul tuberculilor.
Obținerea lăstarilor. Poți obține lăstari punând un cartof dulce într-un vas cu apă încă din februarie, iar după 4-8 săptămâni vor apărea butași pe care îi vei transplanta în grădină în aprilie-mai. Pentru producerea lor în răsadnițe, tuberculii se introduce într-un ghiveci cu pământ la o adâncime de circa 2,5 cm, într-un spațiu cald și bine luminat, apoi se acoperă cu un strat de 5 cm de nisip sau sol ușor, relatează theseasonalhomestead. Pe măsură ce lăstarii apar se mai adaugă încă 2,5-5 cm de nisip și se menține umiditatea prin udări regulate.
Plantarea lăstarilor. Spre deosebire de cartofii obișnuiți, cartofii dulci nu se plantează direct din tuberculi, ci din lăstari, cunoscuți și sub denumirea de butași înrădăcinați („slips”). Aceștia se plantează la o distanță de aproximativ 30-40 cm între plante, pentru a le permite să se dezvolte corespunzător. Între rânduri, distanța recomandată este de 70-100 cm, astfel încât plantele să beneficieze de suficient spațiu și lumină.
Fertilizarea. Se recomandă să faci un test de sol pentru a stabili necesarul de îngrășăminte și să urmezi indicațiile primite. Dacă este nevoie, încorporează îngrășămintele în primii 15 cm de sol. În cazul utilizării compostului, aplică un strat subțire de materie bine descompusă, apoi formează paturi înălțate de 20-25 cm pentru un drenaj eficient și o bună dezvoltare a rădăcinilor. Fertilizarea trebuie realizată cu moderație. Un aport excesiv de nutrienți, în special azot, poate duce la o dezvoltare exagerată a frunzelor și la o producție redusă de tuberculi. Este recomandat să se folosească îngrășăminte echilibrate, adaptate nevoilor plantei.
Udarea. Cartofii dulci au nevoie de o udare constantă, mai ales în primele faze de dezvoltare. Totuși, excesul de apă trebuie evitat, deoarece poate duce la putrezirea rădăcinilor. Cel mai bine este să menții solul ușor umed, fără a-l îmbiba.
Întreținerea culturii. Pentru o dezvoltare sănătoasă, cultura de cartofi dulci necesită lucrări regulate de întreținere. Plivitul buruienilor este esențial pentru a reduce competiția pentru nutrienți și apă. De asemenea, afânarea periodică a solului ajută la aerarea acestuia și la stimularea creșterii tuberculilor.
Când se recoltează. Cartofii dulci ajung la maturitate în aproximativ 3-4 luni de la plantare. Dacă au fost plantați în iunie, momentul recoltării va fi, de regulă, la sfârșitul lunii septembrie. Semnul că sunt gata de recoltat este îngălbenirea frunzelor, notează plantersplace.com. Pentru a-i recolta, folosește o furcă de grădină și ridică-i cu grijă din sol pentru a evita deteriorarea lor.
Foto:Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b3e2953eaab9fa658696c97ddffe196c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_77165cf607bc369d46d9f22c4ecca8c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6bf2e8535d5c309f47761f9945c24e48.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f606282d4480b88f13d2e32f67d9415e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_37e5d0351e0efebddcfd739898c0bf53.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0ecf1d30d4a814b5f9780c86daac9c42.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_99221c81d0d18667e370e4fccf5ef3b2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_cf4d1c6b93b023db009c734eac173037.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_af1dabbc57a83f75b7eec40d3f8c1567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_161235dd7a063675a4bb72d1c11b864c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c1dacdc7d3ce50b192a3fd8439a0230f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b25978b3ea00ab503dbeb305ce3f116b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_cee13f6549ae1a1ece982d0c1852c826.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_257c848e379cd6202b2491c5cd2c1807.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_013880340411f417c268764aec4182f4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_98d0f54dc1f67690c6a03d2692f8950e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_eb0677068f772f945a07ae13b72b0d19.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_58e0812961d275285e9f3052c7be1335.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d277523f302d854d6f53241427afbe72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_44d867c5699b60885e9acc72bfea85aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_6f25f840b7b0f7bd1ae50fa8ce1c9eb9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_5678082eb785db51c435b94a0cdf92e3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/cum-sa-cultivi-cartofi-dulci-in-gradina-ta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e1f591c37ffad0614561f37e0fda5f0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_284a8ae7d3c84a0f5dec628e1003ea4c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/67178101815163377465283251047011845734988179n.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/profimedia-1089946373.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/irinel-columbeanu-5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/leonard-doroftei-si-sotia-sa-monica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_e40284c1b3f2d8ba9e56249997db3492.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0633ab99617cbe20c61eb86732ebb63e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_62ab49a8103a27ad24c79c9bfefb8836.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/dominic-fritz-concedieri-desfiintare-posturi-primaria-timisoara-politia-locala-e1772805526385.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/tudor-chirila-e1775743527706.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/gen-z.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/femeie-spital.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/liechtenstein.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/salata.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/nesebar-bulgaria.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2017/04/udatul-de-pasti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horoscop-12-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/04/poezii-de-paste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/program-magazine-paste-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/gigi-becali.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/doi-turisti-au-ramas-blocati-pe-un-traseu-dificil-din-muntii-piatra-craiului--foto-jandarmeria-romana-e1775994057660.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/povestea-antoniei-ursu-micuta-balerina-de-11-ani-calificata-in-finala-youth-america-grand-prix-din-texas.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/cristian-tudor-popescu-si-a-enervat-cititorii-dupa-ce-a-spus-ca-nicusor-dan-este-prost-si-inapoiat-mintal-e1772831843707.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/poster-alegeri-ungaria-12-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/donald-trump-anunta-un-ultimatum-pentru-iran-si-promite-razbunare-vom-arunca-in-aer-tot-e1774876175351.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/uniunea-europeana.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/hepta8780042.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.