Cum să dormi mai bine noaptea: „Acest obicei poate perturba și mai mult ritmul natural al somnului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătoarea Caroline Lustenberger de la Universitatea din Zürich (ETH) demontează miturile despre somn. Fiecare persoană are nevoi diferite de odihnă, iar lumina joacă un rol crucial în procesul de dormit, explică ea, pentru publicația elvețiană Blick.
Cuprins:
- Doctor în științe, Caroline Lustenberger este neurocercetător la ETH Zürich. Cu o experiență de peste 15 ani în neuroștiința somnului, munca ei se concentrează pe modul în care activitatea cerebrală în timpul somnului susține funcțiile creierului și corpului pe parcursul vieții.
- Din 2019, ea conduce Laboratorul de Somn din cadrul Laboratorului de Control Neural al Mișcării de la ETH Zürich.
- Investighează rolul somnului în recuperarea creierului și a corpului, combinând studii riguroase de laborator cu aplicații din lumea reală. Cercetările ei investighează modul în care caracteristicile distincte ale somnului modelează sănătatea creierului, cardiovasculară și metabolică. Contribuțiile sale sunt publicate în reviste de top.
- Somnul este o piatră de temelie a fiziologiei umane, guvernând performanța cognitivă, echilibrul emoțional și recuperarea sistemică.
Ideea că fiecare persoană are nevoie de 8 ore de somn este „un mit”
Cercetătorii de la ETH Zürich au demontat mai multe mituri legate de somn, arătând că multe dintre convingerile comune despre odihnă sunt greșite.
De exemplu, ideea că fiecare persoană are nevoie de 8 ore de somn este un mit, afirmă Caroline Lustenberger, neurocercetător și expert în somn. „Nu există o formulă universală pentru un somn perfect”, spune Lustenberger.
Unii oameni se simt odihniți cu mai puțin de 6 ore de somn, în timp ce alții au nevoie de 9 sau mai multe ore.
Un alt mit: cei care se trezesc devreme sunt mai disciplinați
Un alt mit des întâlnit este că cei care se trezesc devreme sunt mai disciplinați. Potrivit Carolinei Lustenberger, acest lucru nu are legătură cu disciplina, ci cu cronotipul biologic individual.
„Un tip nocturn care trebuie să țină o prezentare la ora 8.00 va gândi mai lent, dar nu este vorba despre lene”, explică cercetătoarea de la ETH Zürich.
Ora la care mergem la culcare nu este atât de importantă pe cât se crede
Fie că te culci la ora 22.00 sau la 1.00, „somnul poate fi la fel de odihnitor, atât timp cât respectă ritmul biologic al fiecăruia”.
Mai mult, somnul pierdut în timpul săptămânii nu poate fi complet recuperat în weekend prin dormitul excesiv. Acest obicei poate perturba și mai mult ritmul natural al somnului.
Impactul luminii albastre emise de telefoane asupra somnului
Un alt subiect este impactul luminii albastre emise de telefoane asupra somnului. Lustenberger susține că efectul luminii albastre este adesea exagerat.
Nu doar lumina contează, ci și conținutul pe care îl consumăm pe ecran. Știrile alarmante sau rețelele sociale care provoacă dependență ne pot împiedica să ne relaxăm.
În ceea ce privește dispozitivele de tip smartwatch pentru monitorizarea somnului, Lustenberger avertizează că acestea pot fi utile pentru cercetare, dar nu oferă întotdeauna date precise pentru uz personal.
„Stadiile somnului sunt definite de activitatea cerebrală, iar un ceas de mână poate doar să le aproximeze”, afirmă ea.
Obsesia pentru aceste date poate duce la o afecțiune cunoscută sub numele de ortosomnie, o fixare nesănătoasă pe calitatea somnului, care poate provoca stres și agrava problemele de somn.
Lustenberger recomandă renunțarea la astfel de dispozitive dacă utilizatorii simt că le afectează negativ starea de bine.
Cheia somnului sănătos
Metodele tradiționale rămân cele mai eficiente, explică cercetătoarea.
Modelul celor doi factori - presiunea somnului și ceasul circadian - este esențial pentru un somn de calitate.
Lumina naturală, activitatea fizică, reducerea expunerii la lumină artificială seara și respectarea unui program de culcare regulat sunt cheia unui somn sănătos. După cum afirmă Lustenberger, „somnul de calitate începe din timpul zilei”.
Somnul insuficient nu este doar o problemă personală, ci are și consecințe economice semnificative. Un studiu RAND Europe din 2016 a estimat că lipsa somnului poate cauza pierderi economice de până la 3% din PIB în diverse țări, inclusiv în SUA și Japonia.
În Elveția, o treime din populație declară că doarme prost, iar acest lucru implică costuri de 15 miliarde de franci anual.
