Cum să găseşti pe cer Carul Mare, Carul Mic şi Steaua Polară

Ce este Carul Mare

Carul Mare (n.n. – Big Dipper în limba engleză) este una dintre cele mai cunoscute modele stelare de pe cerul nopții, care se regăsește frecvent în culturile și mitologiile din întreaga lume. Nu este o constelație în sine, ci este cea mai vizibilă și mai distinctivă parte a constelației Ursa Mare.

Forma Carului Mare este foarte ușor de recunoscut, deoarece seamănă cu un car, de unde și numele, sau cu o tigaie. Este unul dintre primele modele stelare pe care învățăm să le identificăm, alături de Centura lui Orion, „V”-ul lui Cassiopeea și Crucea Nordică din constelația Cygnus (Lebăda). Pentru că este cel mai ușor de recunoscut dintre constelațiile cerului nordic, Carul Mare este un excelent punct de plecare pentru orientarea pe timp de noapte.

Dacă orizontul nu este obstrucționat, la latitudinile situate la nord de paralela 35 (poziția aproximativă a Mării Mediterane, granița de sud a statului Tennessee și orașul japonez Kyoto), Carul Mare este vizibil la orice oră din noapte, în fiecare zi a anului, potrivit Earth Sky.

Stelele care formează Carul Mare

Carul Mare este un asterism alcătuit din cele mai strălucitoare șapte stele din constelația circumpolară nordică Ursa Mare, a treia cea mai mare constelație, după Hidra și Fecioară. Stelele care formează Carul Mare sunt Alkaid (Eta Ursae Majoris), Mizar (Zeta Ursae Majoris), Alioth (Epsilon Ursae Majoris) – care alcătuiesc coada Carului sau mânerul tigăii, Megrez (Delta Ursae Majoris), Phecda (Gamma Ursae Majoris) – care reprezintă baza carului, respectiv Dubhe (Alpha Ursae Majoris) și Merak (Beta Ursae Majoris) – care formează marginea din spate a Carului Mic. Conform Constellation Guide, șase dintre aceste stele (cu excepția Megrez) strălucesc la a doua magnitudine și pot fi observate chiar și din zonele poluate cu lumină.

Carul Mare se va schimba în timp

Astronomii vorbesc uneori despre stelele fixe, însă, în realitate, stelele nu sunt cu adevărat fixe, ci se deplasează în spațiu. Prin urmare, configurațiile stelare pe care le vedem astăzi sub forma Carului Mare și a Carului Mic se vor îndepărta încet, dar sigur, odată cu trecerea timpului. Cu toate acestea, chiar și peste 25.000 de ani, forma Carului Mare va arăta aproape la fel ca în prezent.

Astronomii au descoperit că stelele care formează Carul Mare, cu excepția stelei indicatoare Dubhe și a stelei din capătul cozii Alkaid, fac parte dintr-o asociație stelară cunoscută sub numele de Curentul de stele din Ursa Mare, cunoscut și ca Grupul mișcător din Ursa Mare, care este curentul stelar situat cel mai aproape de Terra. Aceste stele, care sunt unite slab prin gravitație, se deplasează în aceeași direcție în spațiu, după cum precizează Earth Sky. De asemenea, trebuie spus că, peste 100.000 de ani, acest model stelar din Carul Mare (fără Dubhe și Alkaid) va arăta în mare parte la fel ca acum, însă cu unele diferențe.

Ce este Carul Mic

Carul Mic (n.n. – Little Dipper în limba engleză) face parte din constelația Ursa Minor (Ursa Mică) și este un alt asterism format tot din șapte stele, dar mai mic și nu la fel de vizibil precum Carul Mare. Cele șapte stele care îl formează sunt ​​Polaris (Alpha Ursae Minoris), Kochab (Beta Ursae Minoris), Yildun (Delta Ursae Minoris), Pherkad (Gamma Ursae Minoris), Zeta Ursae Minoris, Eta Ursae Minoris și Epsilon Ursae Minoris.

Cea mai strălucitoare dintre acestea, Polaris sau Steaua Nordului ori Steaua Polară, este a 48-a cea mai strălucitoare stea de pe cer și cea mai apropiată stea strălucitoare de polul nord ceresc, fiind situată în vârful „cozii” Carului Mic. Cea mai slabă, Eta Ursae Minoris, strălucește la magnitudinea 4,95, fiind dificil de văzut din zonele poluate cu lumină. Deși stelele care îl formează nu sunt la fel de strălucitoare, identificarea Stelei Polare le face ușor de localizat pentru cei care știu unde să privească. Asemenea Carului Mare, și Carul Mic este permanent pe cer, relatează Constellation Guide. De fapt, ambele caruri stelare se află întotdeauna deasupra orizontului, învârtindu-se la nesfârșit în jurul Stelei Polare.

Steaua Polară: de ce este atât de importantă

Steaua Polară, cunoscută și sub numele de Steaua Nordului sau Polaris, așa cum am văzut că se numește în astronomie, este una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer și una dintre cele mai cunoscute datorită poziției sale aproape fixă pe bolta cerească. Ea se află mai mult sau mai puțin direct deasupra polului nord al Pământului, de-a lungul axei de rotație a planetei noastre, și, pentru că este aproape nemișcată, indică întotdeauna cu precizie direcția nordului geografic, informează NASA.

Această caracteristică a făcut-o extrem de utilă pentru vechii navigatori, care se puteau orienta fără busolă, însă și astăzi prezintă mare interes atât pentru pasionații de drumeții, cât și pentru exploratori. Deși, aparent, este cea mai strălucitoare stea de pe cer, Polaris este doar a a 48-a stea de pe cer ca strălucire. De asemenea, trebuie spus că Steaua Nordului se află la zenitul Polului Nord, adică la punctul maxim de înălțime deasupra acestuia și, tocmai înălțimea ei deasupra orizontului oferă o estimare destul de exactă a latitudinii observatorului în emisfera nordică. Pentru cei care se află la latitudinile medii nordice, Polaris apare la jumătatea distanței dintre zenit și orizont. 

Teoretic, observatorii din apropierea Ecuatorului pot vedea Steaua Polară foarte aproape de orizont, dacă geografia o permite. Altfel spus, cu cât te afli mai aproape de nord, cu atât Polaris este mai sus pe cer. De aceea, pe bolta cerească a României, Steaua Polară se află la o altitudine unghiulară cuprinsă între 43° și 48°, ceea ce permite determinarea latitudinii.

Polaris nu a fost mereu Steaua Nordului

Un alt aspect important legat de Polaris/Steaua Nordului este că acest titlu trece, de-a lungul timpului, de la o stea la alta. Axa de rotație a Pământului se clatină ușor într-un ciclu de aproximativ 26.000 de ani, asemenea unui titirez care se înclină în timp ce se rotește. Această mișcare face ca polul ceresc să descrie un cerc lent pe cer de-a lungul eonilor, trecând pe lângă diferite stele. Uneori, însă, nu există nici o stea strălucitoare în apropierea polului ceresc, așa cum se întâmplă în prezent în emisfera sudică. În urmă cu circa 14.000 de ani, polul ceresc era îndreptat către steaua luminoasă Vega, iar pe măsură ce acest cerc lent se continuă, polul va fi îndreptat din nou spre Vega peste aproximativ 12.000 de ani, mai notează sursa citată anterior.

Când și unde se pot observa Carul Mare, Carul Mic și Steaua Polară

Datorită faptului că aceste formațiuni cerești sunt circumpolare în emisfera nordică ele sunt vizibile pe tot parcursul anului, rotindu-se aparent în jurul Stelei Polare, dar fără să apună niciodată complet sub orizont. În România, acestea pot fi observate în orice anotimp, dar cele mai bune condiții sunt primăvara și vara, cu condiția ca cerul să fie senin, iar nivelul de umiditate atmosferică să fie cât mai redus. Pentru a le observa cât mai bine este recomandat să te afli într-un loc cu vedere spre nord, care să nu fie obstrucționată, cum ar fi, de exemplu, la munte, în zone rurale sau în parcuri naturale.

Chiar și la oraș, în serile cu cer senin, Carul Mare rămâne vizibil de cele mai multe ori, datorită strălucirii celor șapte stele care îl formează. În schimb, Carul Mic și Steaua Polară pot fi mai greu de observat în condiții de poluare luminoasă, motiv pentru care se recomandă să mergi într-un loc cu mai puțină lumină artificială.

Cum poți găsi pe cer Carul Mare, Carul Mic și Steaua Polară

Dacă te întrebi cum poți să găsești Steaua Polară pe cerul nopții, cel mai simplu mod este să identifici mai întâi Carul Mare. Chiar și începătorii în astronomie pot recunoaște cu ușurință forma caracteristică a acestuia, iar pentru a-l identifica pe bolta cerească este suficient să privești în direcția nordului. Odată ce ai găsit Carul Mare, trasează o linie imaginară între ultimele două stele din partea „bolului”, care sunt Dubhe și Merak, și extinde acea linie de aproximativ cinci ori lungimea dintre cele două. Această linie te va conduce direct la Steaua Polară.

Apoi, odată ce ai localizat Polaris, ai găsit și Carul Mic, deoarece această stea se află chiar în vârful „cozii” sale, transmite Space.com. În emisfera noastră, adică cea nordică, această tehnică este aplicabilă, însă în emisfera sudică situația este cu totul alta. Asta pentru că acolo nu se pot vedea nici Carul Mare și Carul Mic, nici Steaua Polară. În schimb, se poate observa Crucea Sudului, care este cunoscută și sub denumirea de constelația Crux.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE