De la o simplă plimbare la „teroare” în fiecare vară: Cum te protejezi de alergia la ambrozie și ce tratament recomandă medicii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mijlocul lunii august înseamnă încă seri lungi de vară, plimbări în aer liber și ferestre deschise, dar și vârf de sezon pentru ambrozie. Pentru Maria Popescu și soțul ei, mutarea la oraș a transformat această perioadă într-un chin acut. Mâncărimile de ochi, strănutul nesfârșit și senzația de sufocare i-au trimis direct la medic. Așa au aflat că au alergie la ambrozie, plantă care poate elibera până la 1 miliard de granule de polen într-un singur sezon și care sunt purtate de aer pe distanțe de sute de kilometri. Libertatea a stat de vorbă cu medicii despre impactul acestei alergii asupra oamenilor, despre afectarea oculară, dar și despre opțiunile reale de tratament care există în România.
Cuprins:
- Numărul cazurilor de alergie la ambrozie în creștere
- Cum reacționează ochii la primul contact cu polenul
- Cum evoluează simptomele alergiei la ambrozie la adulți și la cei mici
- 75% dintre pacienții alergici la ambrozie dezvoltă conjunctivită alergică asociată rinitei
- Recomandările oftalmologului Andreea Ciubotaru cum să ne protejăm ochii
- Diagnosticul de alergie la ambrozie și conduita terapeutică se stabilesc strict în cabinetul medical
- Tratamentul de desensibilizare poate modifica evoluția bolii
- Cum poți urmări nivelul de polen din aer și focarele de ambrozie
Numărul cazurilor de alergie la ambrozie în creștere
Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI) estimează că peste 24 de milioane de europeni suferă din cauza acestei alergii, iar numărul s-ar putea dubla până în 2050. Aproximativ 10% din populația României suferă de o formă de alergie, 1 din 3 pacienți alergici este copil, iar aproximativ 5% din populația activă este alergică la ambrozie, conform datelor datelor transmise de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) și INS.
Maria Popescu are sub 40 de ani și trăiește zi de zi această provocare neașteptată: „Îmi lăcrimează ochii întruna, strănut, îmi curge nasul. E teroare în perioada asta! Am trăit o viață la țară și nu am avut nimic. Acum doi ani, când m-am căsătorit, m-am mutat în București și de atunci a început totul. Am fost la medic și mi-a spus că sunt alergică la ambrozie. Culmea e că și soțul meu a fost depistat la puțină vreme cu aceeași problemă. Stăm la bloc și încercăm să gestionăm cum putem fiecare zi această problemă.”
Povestea familiei Popescu este tot mai comună în mediul urban, unde poluarea intensifică acțiunea alergenilor. Perioada de „teroare” a ambroziei, această plantă banală de câmpie, începe la mijlocul lunii august și durează până în octombrie, atunci când milioanele de grăuncioare microscopice purtate de vânt provoacă reacții severe. Ambrozia, „iarba pârloagelor” este cea mai alergenică plantă din România.
Cum reacționează ochii la primul contact cu polenul
Deși nasul înfundat și strănutul sunt extrem de supărătoare, ochii sunt adesea primii care reacționează la polen. Polenul intră în contact direct cu conjunctiva, membrana fină și transparentă care acoperă partea albă a ochiului și interiorul pleoapelor. Dr. Noemi Bara, medic primar alergolog și Coordonatorul medical al Centrului de Expertiză în angioedem ereditar din Târgu Mureș, explică simptomele: „La fel ca la adulţi, şi la copii alergia la ambrozie se manifestă prin simptomele tipice alergiei sezoniere, care în caz de afectare oculară se asociază şi cu eritem conjunctival, prurit ocular, lăcrimare excesivă şi edem palpebral. Între 70% și 90% dintre pacienți au și alergie oculară.”
Dr. Oana Octavia Harich, medic alergolog, susține că „afectarea oculară la ambrozie se manifestă prin iritație conjunctivală, prurit ocular și hiperlacrimație, fiind prezentă la peste 50% dintre pacienți.” Principalele simptome ale alergiei la ambrozie la nivelul ochilor includ:
- Mâncărime intensă (prurit ocular): Semnul distinctiv care diferențiază alergia de infecții sau de ochiul uscat.
- Ochi roșii (eritem conjunctival) și lăcrimare abundentă.
- Senzație de nisip sub pleoape, pleoape umflate (edem) și sensibilitate la lumină (fotofobie).
- Dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog la Spitalul privat de oftalmopediatrie declară: „Atunci când polenul ajunge pe suprafața oculară, sistemul imunitar declanșează o reacție de apărare care poate duce la apariția conjunctivitei alergice. Primul impuls când simțim mâncărime este să ne frecăm la ochi, însă frecatul sparge mastocitele din conjunctivă, eliberând o cantitate și mai mare de histamină. În plus, pe mâini pot exista alte particule de polen pe care ajungem să le transferăm direct pe pleoape și pe suprafața ochilor.”
Cum evoluează simptomele alergiei la ambrozie la adulți și la cei mici
Pe lângă afecțiunile oculare, inflamația cuprinde rapid căile respiratorii, generând complicații specifice. „În cazul în care inflamaţia coboară şi la nivelul căilor respiratorii inferioare, apar semnele specifice astmului bronşic, cu tuse seacă iritativă, dispnee (sete de aer), oboseală şi wheezing (şuierat)... La copii este specifică prezenţa salutului alergic (frecarea repetată a nasului în sus cu palma) și a cearcănelor violacee adâncite. Copilul mic de multe ori nu spune că îl mănâncă nasul, ci devine morocănos, refuză mâncarea sau respiră doar pe gură, apărând frecvent otite medii seroase.”, atrage atenția dr. Dr. Noemi Bara, medic alergolog.
Dr. Oana Octavia Harich, medic alergolog: „Simptomele la copii nu diferă de cele ale adulților.” Părinții pot diferenția alergia de o viroză prin lipsa febrei, caracterul sezonier, prezența pruritului și istoricul familial de alergii respiratorii.
75% dintre pacienții alergici la ambrozie dezvoltă conjunctivită alergică asociată rinitei
Mecanismele descrise de pacienți și medici sunt susținute de date clinice la nivel global. În primul rând, studiile clinice privind prevalența simptomelor oculare (publicate în MDPI și BMC Allergy) arată că peste 60% – 75% dintre pacienții alergici la ambrozie dezvoltă manifestări de conjunctivită alergică asociată rinitei.
În ceea ce privește efectul frecatului la ochi, publicațiile din Ophthalmology Journal demonstrează că acest gest eliberează histamină suplimentară din mastocite, generând un cerc vicios de mâncărime-frecare și crescând riscul de leziuni corneene. Toate aceste efecte sunt amplificate de potențialul alergenic uriaș al plantei.
Referitor la rinita alergică, aceasta poate evolua și se poate asocia în timp cu astmul și alte complicații.„Rinita alergică este una dintre cele mai frecvente boli alergice. Dacă este abordată în perioada în care pacientul nu a dezvoltat anumite comorbidități, ar putea modifica parcursul natural al pacientului cu rinită alergică.”, spune conf. dr. Camelia Berghea, președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
Potrivit datelor SRAIC, până la 40% dintre pacienții cu rinită alergică pot dezvolta astm.
Recomandările oftalmologului Andreea Ciubotaru cum să ne protejăm ochii
Dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog avertizează: „Nu folosiți picături la întâmplare! Există lacrimi artificiale și picături antialergice care pot ajuta, dar tratamentul potrivit depinde de simptome și cauza lor. Picăturile cu corticosteroizi, în special, trebuie folosite numai la indicația și sub supravegherea medicului oftalmolog.”
Pentru a reduce disconfortul ocular în zilele cu polenizări masive, se recomandă:
- Purtați ochelari de soare afară: Creează o barieră fizică în fața polenului purtat de vânt.
- Nu vă frecați la ochi: Frecatul agravează inflamația și eliberează histamină suplimentară.
- Igienă la întoarcerea acasă: Spălați-vă pe față și pe mâini, faceți duș și schimbați hainele de stradă.
- Grijă la aerisire: Când concentrația de polen este mare (în special dimineața), mențineți ferestrele închise și folosiți aer condiționat cu filtre curățate.
Diagnosticul de alergie la ambrozie și conduita terapeutică se stabilesc strict în cabinetul medical
Dr. Noemi Bara afirmă că: „Testele cutanate prick sunt decontate de CAS atât la adult cât şi la copil. Testele din sânge pot fi efectuate doar în unele unităţi în contract cu CAS, cele care au posibilitate de efectuare de spitalizare de zi... Există tratament de desensibilizare: de la vârsta de 5 ani, durată 3-5 ani, dar nu este compensat CAS.”
Dr. Oana Octavia Harich, medic alergolog: „Sunt compensate testele prick, iar testele moleculare se fac în condiții de spitalizare de zi doar în câteva spitale în România... Tratamentul de desensibilizare disponibil în România în momentul de față este doar cel oral și nu este acoperit de casa de asigurări de sănătate.”
Schema de tratament include:
- Pastile ambrozie (antihistaminice orale și sistemice): Eliberate de medicul de familie sau alergolog.
- Spray alergie ambrozie (corticosteroizi nazali): Pentru desfundarea nasului.
- Lacrimi artificiale: Excelente ca remedii alergie ambrozie pentru spălarea fizică a alergenilor de pe ochi și efectul de calmare.
- Corticosteroizi locali: Recomandați la prima prescriere de către medicul specialist.
- Tratament alergie ambrozie prin imunoterapie: Terapia orală de desensibilizare pe o durată de 3–5 ani.
Tratamentul de desensibilizare poate modifica evoluția bolii
Tratamentul alergiei nu înseamnă doar controlul simptomelor cu antihistaminice, atrage atenția
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA). Persoanele care știu deja că sunt alergice la ambrozie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe diagnosticul și tratamentul din anii anteriori. Alergia poate evolua, iar tratamentul trebuie reevaluat și adaptat stadiului actual al bolii. Desensibilizarea cu alergen este singura formă de tratament care poate modifica evoluția naturală a bolii alergice, acționând asupra mecanismului care stă la baza reacției alergice.
Cum poți urmări nivelul de polen din aer și focarele de ambrozie
Dacă vrei să știi cât de mult polen este în aer înainte să ieși din casă sau unde sunt cele mai multe buruieni necurățate, poți folosi hărți online foarte simple:
- Hărțile care îți spun cât polen este în aer: Aplicațiile meteo și site-urile internaționale (cum este Copernicus Polen Viewer) folosesc culori simple ca să îți arate pericolul din ziua respectivă:
- Aparatele oficiale de măsurare: Pe hărțile oferite de Academia Europeană de Alergologie (EAACI), bulinele albastre arată pur și simplu orașele în care există stații speciale de captare a aerului care numără particulele de polen.
- Hărțile unde poți raporta terenurile cu ambrozie: În România există platforme civice, cum este HartaAmbroziei.ro, unde oamenii obișnuiți fac poze și trimit locația terenurilor invadate de această buruiană:
În România, Legea Ambroziei este în vigoare din 2018 și obligă proprietarii și administratorii terenurilor să combată planta înainte de polenizare. Aplicarea ei este esențială: nerespectarea măsurilor favorizează răspândirea ambroziei și poate crește numărul persoanelor sensibilizate. Sunt amenzi usturătoare pentru nerespectarea legii pentru cei care nu distrug ambrozia.
michael 21.08.2026, 14:36
Păi, să meargă înapoi la țară, dacă acolo îi este mai bine!! Doar nu o ține nimeni cu forța, în oraș.