Cuprins:
Originea și semnificația cafelei
Conform celor mai recente studii în domeniu, cafeaua cu lapte este la fel de benefică precum cea fără lapte, iar organismul nu are de suferit. Consumul de cafea cu lapte depinde, însă, de nevoile și de preferințele fiecărei persoane, dar și de eventualele sensibilități alimentare. Răspunsul la întrebarea de ce cafeaua și laptele merg atât de bine împreună îl vei afla în acest articol.
Termenul de cafea se referă la acea băutură cu o aromă distinctă, care este obținută prin prepararea termică a semințelor prăjite ale plantei Coffea. Aceste semințe, cunoscute sub numele de boabe de cafea, provin din fructele unui arbore înalt de nouă metri, cultivat în peste 40 de țări, în special în cele din regiunile tropicale din America Latină, Asia de Sud și Sud-Est, dar și din Africa. Când sunt uscate, prăjite și măcinate, aceste semințe sunt folosite pentru prepararea cafelei.
Deși la nivel global există mai multe specii de arbori de cafea, două dintre acestea domină industria mondială, și anume Coffea Arabica și Coffea Canephora, care dau principalele două tipuri de cafea: arabica și robusta. Potrivit specialiștilor de la AboutCoffee.org, acestea diferă prin gust și prin conținutul de cofeină. Cafeaua are un caracter ușor acid (pH între 5.0 și 5.1) și este recunoscută pentru efectul său stimulator asupra sistemului nervos datorită conținutului de cofeină.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b460255387d8061c71a919f7184cd8aa.jpg)
Descoperită inițial în nord-estul Etiopiei, cafeaua a fost cultivată pentru prima dată în scopuri comerciale în sudul Peninsulei Arabice. Cele mai vechi dovezi ale consumului de cafea datează din secolul al XV-lea și sunt asociate cu practicile sufite din Yemen. De acolo, consumul și cultivarea cafelei s-au extins treptat în India, Indonezia, Europa și în cele două Americi, devenind una dintre cele mai răspândite băuturi din lume.
Când a apărut cafeaua cu lapte
Când spui cafea cu lapte, cei mai mulți se gândesc, probabil, la Cappuccino. Povestea acestei băuturi este legată de numele unui călugăr pe nume Marco de Aviano, care a fost trimis de Papa Inocențiu al XI-lea la Viena în 1683. Acolo, călugărului i s-a oferit cafea, însă acestuia nu i-a plăcut foarte mult, așa că a cerut o aromă pentru a o face mai dulce, iar la cafea a fost adăugat lapte, astfel că băutura a căpătat culoarea maro deschis care se potrivea cu pelerina călugărului. Adică pelerina călugărilor capucini din Ordinul Fratrum Minorum Capuccinorum.
De aici și numele băuturii de cafea devenită tradițională. Cu toate acestea, primul strop de lapte fusese adăugat în cafea cu câțiva ani mai devreme, în jurul anului 1660. Ideea cafelei cu lapte a fost adusă ulterior în Europa de Jean Nieuhof, un călător olandez și ambasador în China, care a observat că acolo se adăuga lapte la ceai. El a aplicat apoi ideea la o ceașcă de cafea, scrie GreenPlantation.com.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_74ce1efd781c25316474b3168f3813b1.jpg)
Cine a folosit prima dată laptele la cafea
Înainte de de Aviano, de Nieuhof și de chinezi, tibetanii au fost cei care, înainte de secolul al X-lea, adăugau lapte sau grăsime la băutura lor, nu doar pentru a da savoare, ci pentru o valoare nutritivă mai mare a acestei băuturi. De altfel, cafeaua tibetană originală cu adaos de unt de iac tibetan a dat naștere tendinței cafelei „antiglonț”.
Cu toate acestea, versiunea modernă diferă de rețeta tradițională prin utilizarea untului de vacă, a uleiului de nucă de cocos sau a uleiului MCT. Se spune că o astfel de cafea se laudă că oferă o doză mare de energie. În mod similar, ca și în cazul cafelei cu unt, ne putem aștepta la o valoare energetică mai mare atunci când bem cafeaua în combinație cu lapte, care conține o anumită cantitate de proteine și grăsimi. Desigur, condițiile de viață de la oraș sunt diferite de cele din Tibet, astfel încât un mic dejun copios cu cafea nu reprezintă o condiție pentru supraviețuire.
Astăzi, bem cafeaua cu lapte pentru simplul fapt că ne place, pentru că este dulce, cremoasă și pur și simplu delicioasă. Cele mai populare băuturi cu cafea și lapte sunt Cappuccino, Caffé Latte, Mocha, Flat White și Cortado, care sunt, în general, pe bază de espresso și spumă de lapte.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4e24e5f4bd9f7db2e6bd1cd789d8e24d.jpg)
Polifenolii: ce sunt și ce rol au în metabolism
Polifenolii sunt compuși bioactivi care se regăsesc în alimentele pe bază de plante. Aceștia sunt bogați în antioxidanți, ceea ce face să aibă un rol esențial în metabolism, contribuind la reducerea stresului oxidativ și, implicit, la creșterea efectului antiinflamator, mai ales când sunt asociați cu aminoacizii, elementele constitutive ale proteinelor, relatează Medical News Today.
Inflamația este răspunsul corpului la o amenințare, cum ar fi bacteriile, toxinele, traumatismele, chiar și temperaturile extreme, care lezează țesuturile celulelor. În cazul cafelei, polifenolii conțin acizi clorogenici, flavonoide și alte substanțe care combat stresul oxidativ și protejează celulele împotriva deteriorării. În același timp, laptele are un conținut bogat în proteine, cum ar fi cazeina, care pot lega polifenolii, reducând astfel biodisponibilitatea acestora în organism.
Cu toate acestea, impactul pe care îl au asupra beneficiilor generale continuă să stârnească o serie de controverse deoarece unele cercetări sugerează că, deși biodisponibilitatea scade, efectele antioxidante nu sunt complet neutralizate.
Eficiență dublă în combaterea inflamației
Polifenolii pot îmbunătăți sănătatea intestinală și pot reduce riscul apariției bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și unele tipuri de cancer. Cu toate acestea, cercetările privind polifenolii sunt limitate, însă un studiu publicat în 2021 în „Journal of Agricultural and Food Chemistry” a ajuns la concluzia că aportul de alimente bogate în polifenoli alături de cele care abundă în aminoacizi – cum ar fi laptele – face ca antioxidanții să fie și mai eficienți în reducerea inflamației, ceea ce i-a ajutat pe cercetători să înțeleagă impactul pe care îl au aceste substanțe.
Cercetătorii de la Departamentul de Științe Alimentare din cadrul Universității din Copenhaga au descoperit că simpla adăugare de lapte în cafea, celulele imune tratate cu combinația de polifenoli și aminoacizi sunt de două ori mai eficiente în combaterea inflamației decât celulele cărora li s-au adăugat doar polifenoli. Având în vedere numeroasele beneficii ale polifenolilor asupra sănătății, cercetătorii din industria alimentară lucrează la adăugarea unei cantități corecte de polifenoli pentru o calitate optimă.
Polifenolii asociați cu laptele ajută digestia lactozei
„Polifenolii reacționează ușor cu proteinele din alimente, iar efectele asupra calității alimentelor au fost studiate într-o anumită măsură, ceea ce este relevant în ceea ce privește sănătatea umană. Deoarece oamenii nu absorb atât de mulți polifenoli, oamenii de știință încearcă să afle cum să-i combine cu proteinele pentru a stimula absorbția lor în organism. Această metodă are avantajul suplimentar de a îmbunătăți efectele antiinflamatorii ale polifenolilor”, a explicat Nissen Lund, citată de HealthLine.com.
Aceasta a mai spus că s-au ales studierea polifenolilor din cafea pentru că au o structură celulară mai simplă și, astfel, poate fi mai ușor de descifrat mecanismul lor de reacție. Anterior, aceeași echipă de cercetători identificase acest tip de reacție în urma experimentelor care implicau combinarea cărnii cu diverse substanțe din plante, precum condimentele, sau prin adăugarea de ceai verde în bere. Totodată, o ipoteză interesantă, care merită explorată în continuare, este aceea că polifenolii prezenți în combinație cu laptele ar putea facilita digestia lactozei, care reprezintă o problemă pentru unele persoane adulte.
Beneficiile consumului de cafea cu lapte
Din punct de vedere nutrițional, cafeaua cu lapte oferă un echilibru între energia furnizată de cofeină și aportul de proteine și de calciu pe care îl are laptele. Dacă vei adăuga lapte la cafea vei putea atenua efectele negative ale cafelei, cum ar fi, spre exemplu, iritația gastrică, făcând băutura mai ușor de tolerat mai ales pentru persoanele care prezintă un anumit disconfort gastric.
Persoanele care suferă de aciditate gastrică ar trebui să evite cafeaua, însă acestea pot alege să bea cafeaua cu lapte deoarece acesta poate ajuta la echilibrarea pH-ului acid al cafelei, ceea ce va reduce aciditatea și durerea pe care o poate provoca. Cafeaua este acidă în mod natural, în timp ce laptele este mai neutru în ceea ce privește aciditatea.
Prin urmare, când adaugi lapte la cafea, acesta neutralizează o mare parte din aciditatea cafelei și, totodată, reduce o parte din amăreală, ceea ce îi va conferi cafelei un gust mai plăcut, aflăm de pe site-ul CoffeeScience.org.
Cu toate acestea, trebuie avută în vedere cantitatea de zahăr adăugată pentru că această băutură sănătoasă se poate transforma într-una bogată în calorii inutile. În același timp, cafeaua și laptele merg foarte bine împreună în mod natural deoarece aromele lor se potrivesc bine. Din punct de vedere senzorial, cafeaua și laptele au gusturi foarte complementare. De asemenea, lactoza din lapte adaugă la rându-i dulceață cafelei.
Cafeaua cu lapte are mai multe calorii, așa că nu este indicată pentru persoanele care vor să piardă câteva kilograme. Nu în ultimul rând, un alt argument pentru care este recomandat să consumi cafeaua cu lapte este efectul benefic pe care acesta îl are asupra sistemului digestiv. Laptele furnizează nutrienți esențiali care contribuie la revitalizarea și la susținerea organismului. Deoarece oferă un echilibru optim între proteine, carbohidrați și grăsimi, laptele este, de asemenea, o excelentă sursă de calciu, esențial pentru menținerea sănătății și rezistenței oaselor.
Foto: Shutterstock.com
Vezi și care este ora potrivită să bei cafea
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_faf523e21a6c816c29c732598832b5da.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_3a6fbc3418f2eb2060dd8302f918d2ee.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d41189663c21f56abff6375a2629ea98.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_48ad11d0e9fe2469bc82c7285cbbe53e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9c1c0e876d66214c24b4eff658a2b3fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_29fbd23bf936ea40760c470d9de62af8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_469e00619038d1adc3a41f8eba5a3276.jpg)