De ce visăm – curiozități despre vise

Ce sunt visele

Visele sunt imagini, gânduri sau sentimente care apar în timpul somnului. Imaginile vizuale sunt însă cele mai frecvente fenomene pe care le asociem cu visele, dar visele pot implica toate simțurile. Unii oameni visează în culori, în timp ce alții visează în alb și negru, iar persoanele nevăzătoare tind să aibă mai multe componente onirice legate de sunet, gust și miros.

Studiile au relevat diverse tipuri de conținut al viselor, dar câteva caracteristici tipice ale vislui includ:

• Are o perspectivă la persoana întâi.
• Este involuntar.
• Conținutul poate fi ilogic sau chiar incoerent.
• Conținutul include alte persoane care interacționează cu visătorul și persoanele între ele.
• Provoacă emoții puternice.
• Elemente ale vieții de veghe sunt încorporate în conținut.
• Deși aceste trăsături nu sunt universale, ele se regăsesc cel puțin într-o oarecare măsură în majoritatea viselor normale.

Visele sunt, așadar, fenomene psihice care apar în timpul somnului, reprezentând imagini, senzații, emoții sau chiar scenarii complexe, pe care le trăim fără să le controlăm pe deplin.

De obicei, ele apar în timpul fazei REM a somnului, când creierul este foarte activ, iar corpul rămâne practic imobil pentru a preveni mișcările bruște. Visele pot fi influențate de experiențele zilnice, de gândurile pe care le avem înainte de somn sau de dorințele și temerile noastre profunde, pe care uneori nici nu le conștientizăm pe deplin.

Din punct de vedere științific, visele sunt rezultatul activității neuronale intense care contribuie la procesarea amintirilor, la reglarea emoțiilor și la organizarea informațiilor acumulate în timpul zilei.

De aceea, uneori visele pot părea haotice, combinând elemente fără legătură între ele, iar alteori pot părea extrem de reale și logice.

Chiar dacă nu ne amintim mereu visele, ele fac parte din modul în care creierul nostru își organizează viața interioară și contribuie la echilibrul nostru psihic.

Tipuri de vise

Visele pot lua multe forme diferite.

• Visele lucide apar atunci când o persoană se află într-un vis, fiind în același timp conștientă în mod activ că visează.
• ”Vivid dreams” sau ”visele vii” implică un conținut oniric deosebit de realist sau clar.
• Coșmarurile sunt compuse din conținut deosebit de deranjant sau tulburător.
• Visele recurente implică aceleași imagini care se repetă în mai multe vise de-a lungul timpului, arată sleepfoundation.com.

Descoperă și Cum să scapi de coșmaruri – tehnici eficiente ca să nu mai visezi urât

De ce visăm

Visele sunt unul dintre cele mai fascinante și mai pline de mister aspecte ale somnului. Odată cu Sigmund Freud, care a contribuit la sublinierea importanței a viselor, la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-au desfășurat cercetări considerabile pentru a descifra atât neuroștiința, cât și psihologia viselor.

În ciuda acestui progres al cunoștințelor științifice, există multe lucruri care rămân necunoscute atât despre somn, cât și despre vise. Chiar și cea mai fundamentală întrebare – de ce visăm? – este încă supusă unor dezbateri semnificative.

Deși toată lumea visează, conținutul acestor vise și efectul lor asupra somnului pot varia dramatic de la o persoană la alta. Chiar dacă nu există o explicație simplă pentru sensul și scopul viselor, este util să înțelegem elementele de bază ale viselor.

Ce spune știința

În timpul somnului, trecem prin mai multe cicluri, iar cele mai intense vise apar în faza REM (Rapid Eye Movement), când activitatea cerebrală este asemănătoare cu cea din starea de veghe, dar mușchii corpului sunt relaxați pentru a preveni mișcările bruște.

Experții din domeniile neuroștiinței și psihologiei continuă să efectueze experimente pentru a descoperi ce se întâmplă în creier în timpul somnului, dar chiar și cu cercetările continue, ar putea fi imposibil să se demonstreze în mod concludent vreo teorie despre de ce visăm cu adevărat. Totuși, există mai multe posibile răspunuri la această întrebare.

• Consolidarea memoriei și învățarea

Cercetările arată că în timpul somnului, mai ales în faza REM, creierul rearanjează informațiile învățate, le consolidează și elimină detaliile inutile, păstrând ceea ce este important pentru noi. Astfel, visele pot reflecta fragmente din ceea ce am studiat sau activitățile pe care le-am făcut recent, deoarece creierul lucrează la sedimentarea acestor informații.

• Procesarea emoțiilor și reglarea stresului

Visele ne ajută să gestionăm emoțiile acumulate în timpul zilei. Creierul reprocesează evenimentele, temerile sau dorințele, reorganizând emoțiile asociate lor pentru a le integra mai bine în experiența noastră de viață. De aceea, după o zi tensionată, putem visa situații care reflectă indirect conflictele interioare sau îngrijorările noastre.

Visele pot funcționa ca un mecanism de „auto-reglare” a psihicului. Atunci când trăim evenimente puternic emoționale sau tensionate, visarea poate contribui la reducerea impactului acestora, permițându-ne să ne trezim mai liniștiți, cu o perspectivă mai clară asupra problemelor.

• Stimularea creativității și rezolvarea de probleme

În timpul viselor, conexiunile dintre idei pot fi mai libere și mai neobișnuite, permițând apariția de perspective noi asupra problemelor. De multe ori, oamenii de știință, artiștii sau scriitorii au găsit inspirație în vise, pentru că mintea le combină informațiile fără limitările conștiente din timpul zilei.

Mulți experți cred că visăm datorită unei combinații a acestor motive, mai degrabă decât datorită unei anumite teorii. În plus, deși mulți cercetători cred că visarea este esențială pentru bunăstarea mentală, emoțională și fizică, unii oameni de știință sugerează că visele nu servesc niciunui scop real, arată verywellmind.com.

Ce spune psihanaliza despre de ce visăm

Începând cu Freud și până în prezent psihanaliza a pus un accent important pe analiza viselor

Sigmund Freud

Sigmund Freud, părintele psihanalizei, a fost unul dintre primii care a încercat să explice visele dincolo de simpla lor apariție ca fenomene biologice. În celebra sa lucrare Interpretarea viselor, Freud susținea că visele sunt ”calea regală către inconștient”.

Potrivit lui, visele ne dezvăluie dorințe ascunse, adesea reprimate, pe care nu le putem accepta conștient din cauza normelor sociale sau morale. Astfel, visul devine o formă simbolică prin care aceste dorințe ies la suprafață, mascate de imagini și scenarii aparent absurde.

Practic, visul este, în viziunea lui Freud, un compromis între dorința inconștientă și cenzura minții noastre conștiente.

Carl Gustav Jung

Carl Gustav Jung, discipol al lui Freud la început, a mers mai departe și a dezvoltat propria teorie, diferită. Jung credea că visele nu se limitează la dorințe reprimate de natură sexuală (cum susținea Freud), ci au un rol mult mai complex: ele sunt un limbaj prin care inconștientul comunică cu partea conștientă a minții. Pentru Jung, visele conțin arhetipuri – imagini universale care țin de inconștientul colectiv, o structură psihică comună tuturor oamenilor.

De exemplu, Jung vedea personaje precum eroul, umbra, bătrânul înțelept sau mama ca figuri simbolice care apar în vise pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine conflictele noastre interioare. În viziunea lui Jung, visele contribuie la procesul de individuație, adică la dezvoltarea unei personalități complete și armonioase, prin integrarea aspectelor inconștiente ale psihicului.

Donald Winnicott

Winnicott, medic și psihanalist britanic, este cunoscut pentru viziunile sale asupra viselor.

Pentru Winnicott, capacitatea de a visa reflectă sănătatea psihică și abilitatea individului de a crea sens. Un individ cu un spațiu potențial bogat poate visa activ și își poate folosi visele pentru integrarea experiențelor emoționale.

Visarea, în spiritul gândirii sale, se leagă de capacitatea de a fi singur în prezența altcuiva, adică de a avea un nucleu interior stabil, unde visele pot contribui la dezvoltarea sinelui.

Wilfred Bion

Bion a adus o viziune profundă asupra funcției visării, diferită de interpretarea tradițională.

Pentru Bion, visarea este un proces mental continuu, nu doar o activitate care apare noaptea, ci o funcție a psihicului de a procesa experiențele emoționale.

El introduce conceptul de ”funcția de visare” (dreaming function): atunci când avem experiențe emoționale brute (pe care le numea elemente beta), mintea le procesează prin visare, transformându-le în forme mai conștiente, care pot fi gândite (elemente alfa).

Dacă funcția de visare eșuează (din cauza traumei sau a anxietății extreme), individul poate experimenta stări confuze, de neînțeles, deoarece psihicul nu reușește să ”digere” emoțiile.

Bion considera că a visa este echivalent cu a gândi simbolic despre emoții, iar analiza viselor nu înseamnă doar interpretarea conținutului, ci și observarea modului în care pacientul visează și își utilizează visarea ca funcție psihică pentru a înțelege realitatea internă, arată gettherapybirmingham.

Curiozități despre vise

Visezi de mai multe ori în fiecare noapte

Este normal să ai mai multe vise într-o singură noapte, deoarece treci prin mai multe cicluri de somn. De obicei, cele mai lungi și mai detaliate vise apar în ultimele ore înainte de trezire.

Creierul rămâne foarte activ în timp ce dormi

Chiar și în somn, creierul rămâne activ, în special în timpul fazei REM. De fapt, activitatea cerebrală poate fi aproape la fel de intensă ca atunci când ești treaz, ceea ce explică de ce unele vise par atât de vii.

Majoritatea viselor se uită în câteva minute

Cu toții am avut vise care păreau foarte reale, dar pe care le-am uitat imediat după ce ne-am trezit. De fapt, aproximativ 90% dintre vise dispar în primele 10 minute după trezire.

Unii oameni visează în alb și negru

Deși majoritatea oamenilor visează în culori, aproximativ 12% raportează că visează în alb și negru. Unele studii sugerează că persoanele care au crescut uitându-se la televizor alb-negru sunt mai predispuse să aibă vise în nuanțe de gri.

Și animalele visează

Animalele experimentează și ele somnul REM, la fel ca oamenii. Studiile au arătat că pisicile, câinii și chiar șobolanii visează activități pe care le fac de obicei când sunt treji.

Corpul tău este paralizat în timp ce visezi

În timpul somnului REM, creierul trimite semnale pentru a paraliza temporar majoritatea mușchilor, împiedicându-te să îți pui în scenă visele. De aceea, deși visezi că alergi, corpul rămâne nemișcat.

Nu poți citi sau afla ora exactă în vis

Dacă încerci să citești ceva în vis, cel mai probabil textul va fi distorsionat sau fără sens. Același lucru se întâmplă cu ceasurile, deoarece ora pare să se schimbe constant. Mulți folosesc acest truc pentru a realiza că visează și pentru a intra în vis lucid.

Anumite alimente pot influența visele

Consumul de alimente picante, brânză sau chiar ciocolată a fost asociat cu vise mai intense sau mai vii. Se crede că acest efect apare deoarece aceste alimente pot influența digestia și temperatura corpului, afectând calitatea somnului.

Îți poți antrena creierul să îți controleze visele

Visul lucid apare atunci când îți dai seama că visezi și reușești să preiei controlul asupra visului. Unii oameni experimentează acest fenomen în mod natural, însă alții îl pot exersa prin tehnici precum verificarea realității și scrierea viselor într-un jurnal, pentru a avea vise lucide mai frecvent.

Sursă foto – freepik.com