Când vor crește pensiile și salariile în România. Anunțul pesimist al lui Daniel Dăianu

Cel mai mare deficit din UE

Cu un deficit de peste 9% din PIB în 2024, cel mai mare din UE, România se confruntă cu o dominanță fiscală agresivă ce constrânge direct acțiunile BNR.

Consolidarea fiscală va continua însă și după 2026, arată fostul ministru al Finanțelor în articolul „Plătim pentru politici fiscal-bugetare eronate”, postat pe pagina instituţiei, cu obiectivul reducerii deficitului spre 3% din PIB.

În acest sens, o colectare mai eficientă a taxelor este considerată esențială pentru susținerea bugetului, a cheltuielilor de apărare și a finanțării educației și sănătății.

„Există oboseală a populaţiei în contextul programului de corecţie fiscal-bugetară şi al caracterului său regresiv (mai afectaţi sunt cetăţenii cu venituri mici); de aceea, bugetul pentru 2027 ar putea include o indexare cumpătată a pensiilor şi salariilor. Coeziunea socială nu trebuie să fie neglijată. Din nefericire, corecţiile fiscal-bugetare de amploare sunt dureroase, iar economia noastră nu are gradele de libertate ale unor economii mari şi robuste. Consolidarea nu se termină în 2026; trebuie să continue pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB în câţiva ani, chiar sub acest nivel, pentru a avea spaţiu fiscal. Este vital să existe o colectare mult mai bună de venituri fiscale care să ajute consolidarea fiscal-bugetară, acoperirea creşterii cheltuielilor de apărare şi pentru a atenua subfinanţarea unor domenii de bază din sectorul public (educaţie şi sănătate)”, arată Daniel Dăianu.

Reforma salarizării trebuie aplicată cu grijă, pentru a nu bloca reducerea deficitului public, avertizează președintele CF.

„Unde sunt adulţii din cameră”

Dăianu critică faptul că o parte dintre liderii politici se concentrează deja pe alegerile din 2028, în loc să trateze problemele economice urgente ale țării: „Unii vorbesc de alegerile din 2028, când esenţial acum este să ne ocupăm de situaţia economică. Există o expresie, „unde sunt adulţii din cameră” (nu priveşte strict vârsta), şi care se aplică crizei politice la care s-a ajuns.”

Președintele Consiliului Fiscal avertizează că este necesară formarea rapidă a unui nou guvern, capabil să continue măsurile de consolidare fiscală, reformele și absorbția fondurilor europene. 

„Trebuie să existe luciditate şi responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară şi reformele, precum şi absorbţia banilor europeni. Criza pune presiune pe politica monetară (ex.: turbulenţe pe piaţa valutară). Dar BNR nu poate fi un factotum, iar rezolvarea ecuaţiei politice este prin formarea unui nou guvern. Dar ce guvern vom avea contează mult, deoarece de puterea sa, de semnalele date privind consolidarea fiscal-bugetară şi reformele, se modelează percepţii şi „sentimente” în pieţe, în societate. Este impropriu a se asemui criza politică de la noi, schimbarea unui guvern cu altul, cu, de pildă, instabilitatea politică din Bulgaria sau din UK în anii recenţi. Aceste ţări nu au grija unor deficite bugetare şi externe foarte mari”, arată Daniel Dăianu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro