Paradoxul Alstom Coradia: De ce pleacă noile trenuri cu întârziere chiar din Gara de Nord

Multe plecări întârziate

Principala problemă este identificată în nodul feroviar București, unde resetările de software și intervențiile tehnice tardive ale Alstom au generat mii de minute de întârziere chiar înainte ca trenurile să plece din gară, punând la încercare nervii pasagerilor.

„Alstom Coradia: fiabilitate normală dar călătorii așteaptă mentenanța cu orele, pe peron. Se pare că în sfârșit ramele Alstom Coradia intră într-o zonă de maturitate operațională. Am analizat peste 4500 de curse făcute într-un an și jumătate cu flota de 12 unități noi, de tip nou, iar incidentele grave în circulație nu sunt numeroase. Totuși, călătorii suferă cu orele pe peron fiindcă sunt prea multe plecări întârziate chiar din stația de formare, în special în București, aparent din cauza resetărilor și intervențiilor tehnice pe rame”, a atras atenția Asociația Pro Infrastructură, într-o postare pe Facebook.

ONG-ul a oferit și un exemplu concret: „În 8 mai, Coradia #013, trenul IR 16023 pe ruta Timișoara-Brașov-București al CFR Călători, a frânat brusc de la 100 km/h între Ploiești și București, incidentul fiind urmat de o resetare a ramei. A doua zi, a plecat înapoi spre Timișoara cu 57 minute întârziere chiar din stația de formare, București. În Cronos, aplicația de raportare a execuției circulației trenurilor CFR, cauza oficială a fost «resetarea ramei»”.

5000 de minute de întârziere doar la plecările din București

Iar reprezentanții asociației subliniază că acest lucru nu este o „întâmplare izolată”.

„Studiind mai bine de 4500 de curse Coradia, am găsit 30 de plecări din stația de formare întârziate mai mult de o oră. Dintre acestea, în cel puțin alte 8 cazuri trenurile au plecat din București cu peste o oră întârziere din cauza ramei: unitățile 2, 3, 4 (de două ori), 6, 8, 9 și 13, deci mare parte din flotă. Timpul de plecare variază între 136 de minute (rama #002 ca tren IR 16011 în 31.10.2025) și 64 de minute (rama #008 ca tren IR 16099 în 15.03.2026)”, potrivit sursei citate.

Aceștia adăugă: „Observăm ceva interesant: nu am identificat întârzieri similare de peste o oră generate de ramă la plecarea din capătul opus al traseului, ci acolo ele apar mai ales din propagarea celor deja acumulate. Asta sugerează puternic probleme în mentenanța și pregătirea ramelor la București/Grivița. Apare astfel întrebarea legitimă: de ce nu începe Alstom procedurile de mentenanță cu 2-3 ore mai devreme, înainte de prezentarea călătorilor la tren?”.

ONG-ul vorbește de aproximativ 5.000 de minute de întârziere, doar la plecările din București: „Problema devine și mai clară când privim imaginea de ansamblu: din peste 2250 de plecări Coradia din București, mai bine de 190 au pornit deja întârziate cu mai mult de 5 minute, totalizând aproape 5000 de minute de întârziere”.

Mentenanță pe „timpul și pe nervii călătorilor”

Asociația Pro Infrastructură a ajuns la o concluzie dură în urma analizei publicate: „Este foarte bine că avem trenuri cu mentenanță inclusă dar ea nu trebuie făcută pe timpul (și nervii) călătorilor care sunt ținuți aiurea pe peron în timp ce Alstom investighează (ori reglează) rama”.

Reprezentanții ONG-ului solicită Alstom, ARF și CFR Călători să clarifice transparent „câte dintre aceste probleme sunt generate de resetări ale ramei, software, intervenții tehnice sau pur și simplu de indisponibilitatea materialului rulant”.

Din fericire, incidentele în mers sunt mai puține decât cele de mentenanță.

„Din datele analizate, resetările în mers, precum cea din 8 mai, nu par izolate, sugerând că softul ramelor nu este încă suficient de matur pentru condițiile reale din rețeaua românească. În plus, par sensibile la căderi și variații de tensiune – încă frecvente pe infrastructura CFR – precum și la traversarea «zonelor neutre» din catenară, unde trenul trebuie să ruleze din inerție fără alimentare electrică”, au mai adăugat ei.

„Per total, statistic, fiabilitatea pare să fie în limitele normalității, mult așteptată pe transportul feroviar românesc, având în vedere că vorbim de o flotă nouă aflată în exploatare intensivă. Dar experiența reală a călătorului nu se măsoară doar în indicatori contractuali de disponibilitate”, a concluzionat Asociația Pro Infrastructură.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE