Ce fenomene astronomice vor avea loc în 2025

Ce fenomene astronomice vor vedea românii în 2025

Încă de la începutul anului, mai exact pe 4 ianuarie, pasionații de astronomie din țara noastră vor putea fi martorii la un eveniment astronomic pe cât de rar, pe atât de impresionant. Este vorba despre momentul în care Luna va acoperi aparent planeta Saturn, un fenomen care este cunoscut sub denumirea de ocultație.

Momentul de maxim interes va fi cel în care Saturn va dispărea temporar în spatele discului lunar, mai întâi cu o parte dintre sateliți. Titan, care este cel mai mare dintre sateliții planetei „Shani”, va fi ultimul care se va „ascunde” în spatele Lunii, în seara de 4 ianuarie 2025, la ora 19.59. Pentru a te putea bucura pe deplin de acest fenomen astronomic, experții recomandă să utilizezi un telescop performant sau să vizitezi un Observator Astronomic, aflăm de pe site-ul Astrobarlad.com.

Un alt fenomen ceresc important care va putea fi admirat de pe teritoriul României în condiții excelente va fi o eclipsă totală de Lună. Punctul culminant al acestui fenomen va avea loc în seara de 7 septembrie 2025, la ora 21.11. În acea perioadă, către orizontul estic, va putea fi observată și planeta Saturn, completând un spectacol ceresc deosebit.

Recomandări

Dispariții misterioase din colecțiile familiei regale la Muzeul Național Peleș. Poliția a deschis dosar penal pentru furt

Patru eclipse de Soare și de Lună în 2025

Anul 2025 se anunță a fi unul plin de evenimente astronomice remarcabile, care vor oferi celor pasionați de domeniul astronomiei, dar și publicului larg oportunități de a observa spectacole celeste deosebite. Acestea sunt împărțite în două categorii: fenomene astronomice deosebite și fenomene cu un impact major în rândul pasionaților de astronomie. Printre aceste evenimente se vor număra și patru eclipse, două de Soare și două de Lună (dintre care una totală).

Eclipsă totală de Lună – 14 martie 2025. Această eclipsă va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și din estul Australiei. Din România se va putea observa doar faza parțială prin penumbră, la ora 7.09, deoarece Luna va apune înainte de începutul acestei faze, la ora 6.27, mai notează sursa citată.

Eclipsă parțială de Soare – 29 martie 2025. Fenomenul va fi vizibil din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și din nord-vestul Africii. Eclipsa solară parțială va fi vizibilă de pe teritoriul țării noastre doar în regiunile de vest și de nord-vest.

Recomandări

Antonescu, după zece ani de nimic. Fapte, vorbe și post-adevăr

Eclipsă totală de Lună – 7 septembrie 2025. Această eclipsă va putea fi observată din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa și din Europa. Fenomenul va putea fi vizibil seara și din România, cu Luna răsărind deja în faza de eclipsă parțială. Faza maximă va avea loc la ora 21.11, însă Luna se va afla destul de jos față de orizontul sud-estic.

Eclipsă parțială de Soare – 21 septembrie 2025. Acest fenomen astronomic va fi vizibil din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și din Noua Zeelandă, însă nu va putea fi observat și din România.

Luna Neagră: ce este și când va avea loc anul viitor

Luna este singurul satelit natural al Pământului și nu emite lumină proprie, ci doar reflectă lumina pe care o primește de la Soare. Fenomenul cunoscut sub numele de „Lună Neagră” este o fază lunară specială. Cu toate acestea, observarea acestui eveniment nu este posibilă, deoarece Luna Neagră este invizibilă. Trebuie să știi că există mai multe criterii pentru a se putea calcula o Lună Neagră: a treia fază de Lună Nouă dintr-un sezon în care există patru faze de Lună Nouă (un an având patru sezoane a câte trei luni fiecare), a doua fază de Lună Nouă dintr-o lună în care au loc două astfel de faze, o lună în care nu se produce nici o fază de Lună Nouă și o lună fără nici o fază de Lună Plină, relatează Time&Date.

Recomandări

România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE: „Foamea de bani a atins apogeul”. Ce înseamnă acest lucru

Conform acestor criterii, în luna decembrie 2024 au avut loc două faze de Lună Nouă, iar ultima dintre acestea a fost înregistrată în chiar ultima zi a anului, pe 31 decembrie. Lunile Negre au o semnificație simbolică pentru cei care practică diverse religii păgâne. Se crede că în nopțile cu Lună Neagră unele ritualuri capătă o putere sporită.

Când vor avea loc ploile de meteori în 2025

Ploaia de meteori reprezintă un alt fenomen astronomic spectaculos, însă observarea lui depinde în mare măsură de poluarea luminoasă. În 2025 vom avea destul de multe astfel de ploi de meteori, care vor fi foarte uşor de văzut deoarece va fi Lună Nouă. Altfel spus, ploaia de meteori nu va fi influențată de lumina Lunii.

În aprilie vor putea fi văzute Lyridele, un fenomen ce este observat de peste 2600 de ani. Sursa acestei ploi de meteori este cometa periodică C/1861 G1 (Thatcher), care atunci când intră în contact cu atmosfera terestră provoacă fenomenul luminos cunoscut sub denumirea populară de stea căzătoare. Vârful de activitate al ploii de meteori se va situa între 22 și 23 aprilie, când vor putea fi văzuți în medie 10 meteori pe oră. Rareori, Lyridele produc valuri de până la 100 de meteori pe oră. Această ploaie de meteoriți este vizibilă atât din emisfera nordică, cât și din emisfera sudică, informează Almanac.com.

Eta Aquaridele reprezintă a doua ploaie de meteori din an, care este asociată cometei Halley și care și-a luat numele de la una dintre cele mai strălucitoare stele, Eta Aquarii din constelația Vărsătorul. Acestea vor fi active de la jumătatea lui aprilie până la sfârșitul lunii mai și vor avea un maxim pe 6 mai, când vor putea fi văzuți 12-15 meteori pe oră.

În luna august vom putea vedea foarte bine şi Perseidele, cea mai cunoscută ploaie de meteori. Perseidele sunt fragmente ale cometei Swift-Tuttle, iar denumirea provine de la cuvântul grecesc Περσείδες (n.n. – Perseides), un termen care face trimitere la fiii eroului Perseu din mitologia greacă. Perseidele vor fi active începând de la jumătatea lui iulie până spre sfârșitul lui august, iar experții astronomi estimează că maximumul va avea loc între 11 și 13 august 2025, când vor putea fi observați peste 50 de meteori pe oră, mai scrie sursa citată.

Geminidele reprezintă o ploaie de meteori provocată de un obiect denumit 3200 Phaethon, despre care se crede că ar fi o cometă stinsă. Meteorii din acest roi se află în mișcare lentă și sunt vizibili de regulă între 7 și 17 decembrie, maximumul de activitate urmând a fi atins la 13-14 decembrie, cu o rată de până la 75 de meteori pe oră, în condiții optime de observare.

Alte fenomene astronomice din 2025

Eclipse, anotimpuri, apside, conjuncții, opoziții, elongații maxime, curenți de meteori etc., toate evenimentele astronomice le puteți regăsi în calendarul fenomenelor astronomice din 2025, disponibil pe site-ul IntheSky.org.

Există câteva fenomene mai importante care vor marca anul 2025 din punct de vedere astronomic, inclusiv solstițiile și echinocțiile, curentele de meteori Orionidele și Leonidele sau maximumul curentului de meteori Geminidele din 13-14 decembrie. Iată care sunt acestea:

10 ianuarie: Planeta Venus ajunge la elongație estică maximă (observabilă seara).

16 ianuarie: Planeta Marte se află la opoziție (vizibilă pe tot parcursul nopții).

20 martie: Are loc echinocțiul de primăvară.

23 martie: inelele planetei Saturn se vor vedea de pe muchie și pentru că sunt foarte subțiri va fi foarte greu să le distingem prin telescop.

22-23 aprilie: Maximumul curentului de meteori Liridele (ZHR ≈ 18).

6 mai: Maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR ≈ 50).

2 iunie: Planeta Venus atinge elongația vestică maximă (vizibilă dimineața).

21 iunie: Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice.

31 iulie: Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR ≈ 25).

12-13 august: Perseidele ating punctul maxim (ZHR ≈ 60-100).

21 septembrie: Planeta Saturn se află la opoziție (vizibilă pe tot parcursul nopții).

22 septembrie: Are loc echinocțiul de toamnă.

23 septembrie: Planeta Neptun ajunge la opoziție (observabilă toată noaptea).

21 octombrie: Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR ≈ 20).

17-18 noiembrie: Leonidele ating maximul (ZHR ≈ 15).

21 noiembrie: Uranus la opoziție (vizibil pe tot parcursul nopții).

13-14 decembrie: Geminidele ating punctul maxim (ZHR ≈ 150).

21 decembrie: Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice.

Urmărește-ne pe Google News