Curiozităţi despre Soare – ce trebuie să ştii despre astrul zilei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Isaac Asimov, cunoscutul scriitor american de romane științifico-fantastice, descria sistemul solar ca fiind format din Soare, planeta Jupiter și resturi. Și nu se înșela când spunea asta deoarece astrul zilei reprezintă 99,86% din masa sistemului nostru solar, fiind sursa principală de lumină și de energie pentru toate formele de viață de pe Pământ. De-a lungul a miliarde de ani, Soarele a influențat semnificativ evoluția vieții pe Terra, dar și mișcările și comportamentele planetelor care îl orbitează. Dimensiunea, masa și poziția sa fac din Soare un element cosmic fundamental, iar înțelegerea lui continuă să fie o prioritate în științele spațiale și astronomice.
Cuprins:
Soarele: ce este și unde se află
Soarele este una dintre cele aproximativ 100 de miliarde din galaxia noastră, Calea Lactee, fiind steaua centrală a Sistemului Solar, în jurul căreia se rotesc Pământul și celelalte planete. Clasificat ca o stea cu secvență principală de tip G2V, Soarele este o sferă aproape perfectă alcătuită din plasmă fierbinte, menținută de forța gravitațională și influențată de un câmp magnetic. El se rotește în jurul propriei axe în timp ce se învârte în jurul galaxiei, la fel ca Pământul, și orbitează în jurul centrului Căii Lactee în sensul acelor de ceasornic.
Deoarece Soarele nu este solid, diferite părți se rotesc cu viteze diferite. Astfel, la Ecuator, Soarele se rotește o dată la aproximativ 25 de zile terestre, în timp ce la poli, se rotește o dată pe axa sa la fiecare 36 de zile terestre, potrivit informațiilor de pe site-ul oficial NASA. Soarele emite energie prin fuziune nucleară, un proces în care atomii de hidrogen se unesc pentru a forma heliu, eliberând o cantitate enormă de energie sub formă de lumină și de căldură. Este structurat pe mai multe straturi, și anume nucleul, zona radiativă, zona convectivă și atmosfera solară. Aceasta din urmă este formată din fotosferă, cromosferă și coroana solară.
Soarele în cifre
Sistemul nostru solar se deplasează cu o viteză medie de 720.000 de kilometri pe oră, însă chiar și la această viteză, Soarele are nevoie de 230 de milioane de ani pentru a face o călătorie completă în jurul galaxiei Calea Lactee. Astrul zilei este a doua cea mai fierbinte stea de tip pitică galbenă, cu o temperatură a suprafeței (fotosfera) de 5.500˚ Celsius. Cea mai fierbinte parte a Soarelui este nucleul său, unde temperaturile depășesc 15.000.000˚ Celsius.
Unul dintre cele mai mari mistere legate de Soare îl reprezintă coroana, adică atmosfera exterioară a Soarelui. Aceasta devine mai fierbinte cu cât se întinde mai departe de suprafață, putând atinge chiar 2.000.000˚ Celsius, adică mult, mult mai fierbinte comparativ cu fotosfera, se precizează pe Space.com.
Aflat la aproximativ 150 de milioane de kilometri distanță de Pământ, Soarele este o stea de mărime medie, cu o rază de aproximativ 700.000 de kilometri și un diametru de circa 1,39 milioane de kilometri, fiind de 109 ori mai mare decât Pământul. Totodată, masa Soarelui este de vreo 330.000 de ori mai mare comparativ cu cea a planetei pe care o locuim, fiind cel mai mare obiect din sistemul solar.
Soarele va înghiți Pământul într-o bună zi
Soarele s-a format în urmă cu circa 4,6 miliarde de ani într-un nor gigant de gaz și praf, denumit nebuloasă solară. Pe măsură ce nebuloasa s-a prăbușit sub propria gravitație, s-a rotit mai repede și s-a aplatizat într-un disc, iar cea mai mare parte a materialului nebuloasei a fost trasă spre centru pentru a forma Soarele. Astrul zilei face parte din „universul observabil”, adică regiunea din spațiu pe care oamenii o pot observa, efectiv sau teoretic, cu ajutorul tehnologiei.
Experții estimează că Soarele ar mai avea o durată de viață de aproximativ 5 miliarde de ani. La fel ca toate stelele, și Soarele va rămâne în cele din urmă fără energie, iar la finalul vieții sale, se va extinde într-o gigantică stea roșie, devenind atât de mare încât va înghiți Mercur și Venus. În plus, astrofizicienii dezbat dacă orbita Pământului s-ar extinde dincolo de raza de acțiune a Soarelui sau dacă planeta noastră ar putea fi și ea înghițită de Soare, potrivit National Geographic. Oamenii de știință spun că, în cele din urmă, Soarele va deveni o stea pitică albă. Această evoluție este caracteristică stelelor de masă similară cu cea a Soarelui.
Lucruri mai puțin știute despre Soare
Pe măsură ce știința a avansat, s-a descoperit că, deși alte planete și corpuri cerești din sistemul nostru solar nu sunt propice vieții, influența pe care o are Soarele asupra lor este extrem de importantă. În continuare îți prezentăm o serie de lucruri mai puțin știute despre astrul zilei:
- Soarele este atât de mare încât, în interiorul lui, ar putea intra 1,3 milioane de planete de mărimea Terrei.
- În fiecare secundă, reacțiile nucleare care au loc în nucleul Soarelui topesc patru milioane de tone de hidrogen.
- Soarele are un mod unic de rotație. Spre deosebire de Pământ, ecuatorul și polii se deplasează cu viteze diferite. La ecuator, o rotație completă durează 24 de zile, iar la poli, aceasta se întinde până la 35 de zile.
- Atmosfera Soarelui este atât de vastă încât se extinde mult dincolo de Marte, ajungând până aproape de Jupiter. Soarele emite constant radiații cosmice, iar aceste emisii variază în funcție de ciclurile solare.
- Furtunile solare lansează miliarde de tone de plasmă la viteze uluitoare, de milioane de kilometri pe oră, evenimente care pot afecta sateliții, rețelele de comunicații și pot avea efecte majore asupra Pământului. Ultima astfel de furtună a avut loc în 1859, când a fost avariat sistemul de telegraf, fără consecințe majore asupra vieții cotidiene. O furtună similară ar avea astăzi un impact mult mai grav din cauza dependenței oamenilor de dispozitivele electronice.
- Soarele este la fel de strălucitor ca patru trilioane de becuri de câte 100 de wați.
- Distanța medie de la Soare la Pământ este de circa 150 de milioane de kilometri, adică de 391 de ori mai mare decât cea de la Pământ la Lună, relatează Under Lucky Stars.
- Este nevoie de mai bine de opt minute pentru ca lumina să ajungă de la Soare la Pământ.
- Soarele este cel mai apropiat exemplu de sferă perfectă pe care am descoperit-o până acum în natură. Există doar o diferență de 10 kilometri între diametrul ecuatorial și cel polar al Soarelui.
- Căldura și lumina eliberate din miezul Soarelui (inițial sub formă de raze gamma) au nevoie de aproximativ un milion de ani pentru a ajunge la suprafața sa.
- Pe lângă căldură și lumină, Soarele produce și un flux de particule încărcate cu densitate scăzută, care se numesc vânturi solare. Acestea sunt ejecții de plasmă care pot călători prin sistemul solar cu viteze de până la 450 km/secundă.
- Soarele are un câmp magnetic care se răsucește în interiorul Soarelui în timp ce acesta se rotește. Există locuri unde acest câmp magnetic se ridică de sub suprafața Soarelui și iese prin el, creând așa-numitele pete solare. În apropiere de acestea pot apărea explozii bruște de luminozitate, denumite erupții solare, care sunt cauzate de ciocnirea câmpurilor magnetice solare.
- Cantitatea de energie eliberată de o erupție solară este echivalentă cu o explozie a milioane de bombe cu hidrogen de 100 de megatone. Aceasta este de zece milioane de ori mai mare decât energia eliberată în timpul unei explozii vulcanice, dar mai puțin de o zecime din energia totală emisă de soare în fiecare secundă.
- În fiecare secundă, Soarele emite mai multă energie decât au folosit oamenii în ultimii 10.000 de ani!
- În fiecare zi, plantele transformă lumina soarelui în energie, consumând echivalentul a de șase ori puterea care a fost folosită în toată istoria omenirii.
- Soarele are două forme de radiație: radiația electromagnetică (fotoni) și radiația particulelor (electroni, protoni, particule alfa și altele). De asemenea, Soarele emite trei tipuri de energie: radiații infraroșii, lumină vizibilă și lumină ultravioletă.
- Skylab a fost prima navă spațială cu echipaj uman care a studiat Soarele, în februarie 1974.
- Multe civilizații antice și-au centrat cultura și religia în jurul Soarelui, inclusiv aztecii (zeii soarelui: Tonatiuh și Huitzilopochtli), incașii (zeul soarelui: Inti), egiptenii (zeul soarelui: Ra), grecii (zeii soarelui: Helios și Apollo) sau japonezii (zeița soarelui: Amaterasu).
- Greutatea unui om pe Soare ar fi de 27 de ori mai mare decât greutatea pe Pământ. Spre exemplu, dacă ai 75 kg pe Terra, greutatea ta pe Soare ar fi de 2.025 kg.
- Anaxagoras, un om de știință și filosof din Turcia de astăzi, a fost primul care a teoretizat că Soarele era de fapt o stea, în anul 450 î.Hr.
- La fiecare 11 ani, polaritatea magnetică a Soarelui se inversează. Polul nordic devine polul sudic, iar polul sudic devine polul nordic.
- Isaac Newton a demonstrat că Pământul orbitează în jurul Soarelui (și nu invers), în secolul al XVII-lea. Primul care a susținut, însă, această teorie a fost Niolaus Copernic, în secolul al XVI-lea, iar filosoful grec Aristarchus a fost primul care a sugerat-o.
- Dacă nu ar exista Soare, Pământul s-ar deplasa în linie dreaptă și nu ar exista viață pe Pământ. Soarele produce energia care susține toate formele de viață printr-un proces cunoscut sub numele de fotosinteză.
- Studiul interiorului Soarelui este cunoscut sub numele de helioseismologie.
- Datorită unui fenomen cunoscut sub numele de dispersie atmosferică, Soarele pare să își schimbe culoarea de-a lungul zilei, însă în realitate este de fapt un amestec al tuturor culorilor. În schimb, văzut din spațiu, Soarele este alb, nu galben.
