Cuprins:
Riscuri pentru piele
Frigul duce la o evaporare crescută a lichidelor prin piele și vom avea o piele mai uscată. La persoanele cu eczeme și cu alte afecțiuni ale pielii, ceea ce înseamnă că suprafața pielii este deja deteriorată, acest lucru poate duce la o agravare a simptomelor.
Pentru a preveni uscarea pielii, ar trebui să evitați să vă spălați fața cu săpun înainte de a ieși în frigul extrem. Sebumul de pe față ajută la protejarea împotriva uscării. Ungerea pielii cu o cremă uleioasă, fără apă (cremă rece) înainte de a ieși în oraș poate contribui, de asemenea, la mai puțină uscare a pielii. Gerul puternic poate duce, de asemenea, la degerături la nivelul pielii, care apar atunci când frigul dăunează țesutului.
Degerăturile pot fi superficiale, care dăunează doar stratului exterior al pielii, și profunde, unde toate straturile pielii sunt deteriorate. Urechile, nasul, mâinile și picioarele sunt cele mai susceptibile la degerături.
Prevenirea daunelor cauzate de îngheț
Pentru a preveni degerăturile trebuie sa vă îmbrăcați bine și, dacă este posibil, să protejați cât mai mult pielea, inclusiv fața, cu haine calde și uscate. Dacă este foarte frig, timpul petrecut în aer liber ar trebui limitat. Nu uitați de haine suplimentare pentru șederi lungi în aer liber.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c6040c4787ebe8fc5b719615e53fa897.jpg)
Dacă sunteți afară pe vreme rece, este important să fiți atent la zonele expuse ale pielii. Culoarea pielii și sensibilitatea degetelor de la mâini și de la picioare indică dacă degerăturile sunt pe cale să apară.
Primul ajutor pentru degerături
Cel mai important lucru în caz de degerături este să căutați adăpost și să intrați la căldură! Încălziți ușor zonele înghețate de piele acoperindu-le cu îmbrăcăminte sau ținându-le de pielea caldă, dar evitați frecarea!
Aveți grijă la sursele puternice de căldură pentru a evita arsurile, deoarece senzația în zonele înghețate de piele poate fi dureroasă. Mâinile înghețate pot fi încălzite în apă călduță, dar nu fierbinte. Beți ceva cald, dacă găsiți. Mergeți la o cameră de urgență dacă amorțeala în zonele afectate nu încetează.
Ce fac copiii și bătrânii
Copiii degeră mai ușor decât adulții și nu ar trebui să stea mult timp în aer liber în condiții de frig extrem. Pielea copiilor este mai subțire decât cea a adulților și trebuie protejată cu îmbrăcăminte și cu cremă uleioasă (cremă rece). Este esențial să aveți haine suplimentare și uscate pentru copii, în special mănuși și șosete. Nu uitați să adăugați o mulțime de alimente și de băuturi calde.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_66b13423be531171e8e07cf139a98a12.jpg)
Cei mai mici sunt vulnerabili la frig extrem și nu ar trebui să stea afară pentru perioade lungi când temperatura este sub -10°C. De asemenea, copiii nu ar trebui să doarmă afară sau să facă exerciții fizice când este mai rece de -10°C. Copiii și vârstnicii sunt mai susceptibili la hipotermie decât adulții sănătoși, deoarece corpurile lor nu pot controla 100% nici producția proprie de căldură. Persoanele în vârstă pot avea, de asemenea, o sensibilitate crescută la frig.
De asemenea, copiii mici nu vor avea aceeași oportunitate de a raporta că au probleme cu frigul ca și adulții, așa că este foarte important ca aceștia să fie ținuți sub supraveghere atunci când sunt în aer liber în ger sau în frig extrem.
Plămânii, în pericol
Gerul poate stimula receptorii din căile respiratorii, determinând contractarea unor părți ale căilor respiratorii și îngreunarea respirației. Cei care au astm bronșic sau alte boli pulmonare ar trebui, așadar, să fie atenți la frig. Gerul are efecte ușor diferite de la un om la altul, prin urmare, este important să fiți atent cu medicamentele și să fiți conștient de problemele cu respirația în lunile de iarnă.
O mască de încălzire sau un fular pot fi folosite ca protecție împotriva aerului rece și uscat. Multe orașe sunt afectate de o calitate slabă a aerului atunci când este frig. Acest lucru e cauzat de poluarea care rămâne în aerul stagnant și poate duce la probleme respiratorii și poate agrava situația celor cu boli pulmonare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3e4e7b4b3da9f7bdd98a13b0f5db0d5a.jpg)
Sistemul imunitar, slăbit
Cercetările sugerează că frigul poate avea un impact asupra a cât de des ne îmbolnăvim. O explicație probabilă pentru aceasta este că frigul afectează fluxul sanguin, ceea ce înseamnă că mai puține celule imunitare sunt trimise la nas, de exemplu, pentru a apăra organismul împotriva virusurilor.
Asta înseamnă că nu te îmbolnăvești din cauza frigului în sine, ci că ești mai vulnerabil la infecții atunci când corpul are temperatura scăzută în diverse zone.
Faptul că răcelile, gripa și o serie de alte boli virale sunt mai răspândite în lunile de iarnă nu e din cauza gerului în sine, ci mai degrabă a faptului că suntem mai mult în casă și avem un contact mai strâns unul cu celălalt, astfel încât riscul de infecție este mai mare.
Antrenament sau alergare în frig extrem
În cursul acestor activități respirați mai repede, ceea ce provoacă o pierdere bruscă de căldură în căile respiratorii. Prin urmare, căile respiratorii sunt foarte expuse atunci când vă antrenați în frig extrem. Aceasta înseamnă că ar trebui să luați câteva măsuri de precauție speciale dacă urmează să vă antrenați în aer liber, în condiții de ger.
Antrenamentul ar trebui să fie mai calm și nu prea intens. Cei cu căi respiratorii hipersensibile pot descoperi că exercițiile fizice în frig contribuie la reacțiile astmatice. Folosirea unei măști de încălzire pentru a respira înseamnă că nu atrageți aerul rece în plămâni.
O alternativă ar putea fi să acoperiți gura și nasul cu un fular sau cu o eșarfă, dar vaporii de apă din gură și nas pot face ca hainele purtate în zona feței să înghețe. Adulții sănătoși pot face mișcare în mod rațional afară când este frig, în timp ce cei cu probleme de sănătate ar trebui să fie atenți. Persoanele care au astm bronșic, bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) sau alte probleme respiratorii cunoscute ar trebui să aibă grijă să facă mișcare în aer liber când este frig.
Aceste grupuri ar trebui să fie foarte atente cu exercițiile fizice dacă au infecții respiratorii, cum ar fi răceala. Pierderea de căldură este mai mare atunci când este frig, iar acest lucru impune solicitări asupra îmbrăcămintei, în special există riscul de a deveni puternic răcit.
Corpul se răcește rapid în haine umede și transpirate, așa că este important să vă schimbați sau să aveți haine care elimină transpirația. În vacanțele lungi în care intensitatea antrenamentului variază, cum ar fi călătoriile lungi la schi, este important să aduceți haine suplimentare pe care să le puteți îmbrăca atunci când începeți să simțiți frig.
Când apare hipotermia
Hipotermia (răcirea) este definită de temperatura centrală a corpului care scade sub 35°C și poate apărea în diferite grade de severitate. Organismul este dotat cu funcții care ajută la menținerea unei temperaturi normale a corpului, dar în situațiile în care organismul pierde mai multă căldură decât produce, mai ales în medii umede și reci, temperatura centrală poate scădea.
Hipotermia severă poate pune viața în pericol și poate apărea în legătură cu medicamente sau accidente care implică zăpadă sau apă rece. Deoarece o persoană care înghețată își pierde adesea capacitatea de a gândi clar, gradul de severitate și nevoia de ajutor vor fi adesea necunoscute persoanei în cauză.
Primul ajutor pentru hipotermie
Cel mai important lucru este să scoateți persoana din frig. Dacă sunteți în aer liber, este recomandat să nu îndepărtați hainele umede de pe persoana înghețată, ci mai degrabă să o înfășurați în continuare și, în special, să protejați bine capul.
Apelați întotdeauna la ajutor medical (ambulanță) în caz de hipotermie severă. Împărtășirea căldurii corporale cu persoana răcită și oferirea de băuturi calde sunt alte metode alternative de reîncălzire, dar căldura directă, cum ar fi apa fierbinte, nu trebuie utilizată.
Dacă brațele și picioarele se încălzesc prea repede, sângele rece este forțat înapoi la ficat, plămâni și inimă, scăzând și mai mult temperatura centrală.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a05f676eb00d82bcb69bf14f615a55bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_104517ef5bdd561a09853d92814ac215.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f242c1ccbdd312e9e575fed9db2952df.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0855c4e0e11925dc55e8c20c0f1126a5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_061a4622bea12d051025b0f692a6988e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9ebfe51f2c6e6d9793f5987bd6a7a851.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_5a60f724f18801a042821f02b95cbcfb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_c9ae6c57db0b268ff95803d6fc828e8e.jpg)