Ce se întâmplă în organism la temperaturi sub 18 grade Celsius. Sfaturi pentru cei care fac economie la căldură 

„Am fost sceptic când mi s-a cerut să particip la un experiment la rece, care a avut loc la doar 10 grade Celsius. Pentru mine, asta este blând, nici pe departe aproape de îngheț și cu siguranță nu este o explozie arctică. Credeam că ar trebui să fie mult mai frig înainte de a pune la încercare organismul. M-am înșelat”, notează Gallagher. 

10 grade Celsius, temperatura medie pentru cei „care nu-și permit” 

„Pare blând, dar este o adevărată provocare fiziologică”, i-a spus profesorul Damian Bailey, de la Universitatea din South Wales. Este cel care l-a invitat în laboratorul său, pentru a explora impactul locuințelor reci asupra corpului nostru și de ce aceste temperaturi aparent blânde pot deveni mortale.

„Zece grade este temperatura medie la care vor trăi oamenii, dacă nu își permit să își încălzească locuințele”, a spus profesorul Bailey. O temperatură care are un impact profund asupra inimii, plămânilor și creierului.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Experimentul

Gallagher descrie pentru BBC cum este condus în camera de climatizare din colțul laboratorului – pereții sunt din metal strălucitor și ușile sunt groase și grele. În această cameră închisă etanș, oamenii de știință pot seta cu precizie temperatura, umiditatea și nivelul de oxigen.

Când intră în cameră, este lovit de o rafală de aer cald de 21 grade Celsius. Planul este de a începe la 21, de a scădea temperatura până la 10 grade Celsius și de a urmări modul în care corpul lui reacționează la frig.

„Mai întâi, sunt conectat la nenumărate aparate de ultimă generație pentru cea mai profundă analiză cu care s-a confruntat vreodată corpul meu. Pieptul, brațele și picioarele îmi sunt prevăzute cu monitoare pentru a urmări temperatura corpului, ritmul cardiac și tensiunea arterială”, descrie reporterul. 

„Vei arăta ca în Războiul Stelelor”, îi spune profesorul Bailey. Scopul este de a-și menține organele principale, inclusiv inima și ficatul, la aproximativ 37 grade Celsius, explică bărbatul. 

18 grade Celsius, punctul de cotitură 

„Știința ne spune că 18 grade Celsius este punctul de cotitură… corpul lucrează acum pentru a apăra această temperatură centrală”, explică profesorul Bailey.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

„În continuare, degetele mele devin albe și se simt reci. Vasele de sânge din mâinile mele se închid – ceea ce se numește vasoconstricție – pentru a păstra sângele cald pentru organele mele critice. Primul meu fior se manifestă la 11,5 grade Celsius, când mușchii încep să se agite pentru a genera căldură”, descrie Gallagher pentru BBC.

La 10 grade C, ventilatoarele se opresc. Bărbatul spune că se simte „inconfortabil”. Asta pentru că la 10 grade, corpul lucrează din greu, explică profesorul Bailey. Dar corpul reporterului își atinge obiectivul principal de a-i menține temperatura stabilă – doar că trebuie să facă mai mult efort pentru asta. Inima îi bate mai repede și tensiunea arterială crește.

„Această creștere a tensiunii arteriale este un factor de risc pentru un accident vascular cerebral, este un factor de risc pentru un atac de cord”, spune profesorul Bailey.

Sângele în sine se schimbă, de asemenea, „astfel încât devine ca un fel de melasă”, spune profesorul Bailey, iar acest sânge mai gros și mai cleios crește și el riscul unui blocaj periculos. Acesta este motivul pentru care atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente iarna, notează BBC.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Frigul favorizează și virusurile 

Este mai ușor pentru virusuri să se răspândească, deoarece este mai probabil să ne întâlnim cu alți oameni în interior, cu ferestrele închise și fără aer proaspăt care să alunge virusurile, arată BBC.

De asemenea, frigul face ca virusurile să supraviețuiască mai ușor în afara corpului, iar aerul rece conține mai puțină umiditate care reține virusurile. Aerul uscat permite virusurilor să călătorească pe distanțe mai mari, spune, pentru BBC, profesorul Akiko Iwasaki, imunobiolog la Universitatea Yale. 

Ce e de făcut?

Într-o lume ideală, camerele în care ne aflăm ar fi încălzite la cel puțin 18 grade C, arată BBC. Atunci când acest lucru nu este posibil, profesorul Bailey spune că „este ca și cum ne-am pregăti pentru o expediție de alpinism”.

Sfaturile sale sunt următoarele:

• concentrați-vă asupra hainelor care asigură o bună izolare, cum ar fi cele din lână;
• mănușile și șosetele călduroase sunt mai importante decât o căciulă (dar și o căciulă de lână va fi de ajutor);
• schimbați alimentele cu o dietă mai bogată în carbohidrați;
• generați mai multă căldură corporală mișcându-vă și nu doar stând pe scaun și uitându-vă la televizor.

Urmărește-ne pe Google News