Jocul de canastă – cum se joacă, reguli de bază și modalități de joc
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Așa cum sugerează și denumirea lor, principalul scop al jocurilor de societate este acela de a socializa cu persoanele din jurul nostru pentru că, nu-i așa, nevoia primară a omului este aceea de a interacționa cu alți oameni. În general, jocurile de societate reprezintă o activitate competitivă care se dispută între doi sau mai mulți jucători, fie copii de peste 4 ani ori adulți. Ele apropie oamenii și întăresc relațiile, ne ajută să ne cunoaștem mai bine și aduc o stare de fericire și de voie bună, relaxare și destindere.
Cuprins:
„Board games”, așa cum sunt denumite în limba engleză, se bazează pe interacțiunea directă și sunt realizate într-un timp și într-un spațiu delimitat. Nu au ca scop obținerea unui câștig material, ci plăcerea de a te juca și de a te distra împreună cu familia și prietenii.
Printre cele mai populare jocuri de societate au fost și sunt încă jocurile de cărți. Unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute jocuri cu cărți este canasta, un joc cu origini sud-americane, mai exact în Uruguay, care este similar cu jocul de rummy.
Dacă vrei să joci canastă și nu știi cum, în acest articol îți vom spune tot ceea ce trebuie să știi despre acest joc, de la origini până la reguli de bază și modalități de joc.
Când și unde a fost inventat jocul de canastă
Canasta este un joc de cărți care își are originile în Uruguay, acolo unde, în 1939, a fost conceput de doi prieteni, Segundo Santos și Alberto Serrato, care au scris și primele reguli de bază.
Un an mai târziu, jocul a devenit popular în mai multe țări din America de Sud precum Chile, Peru, Brazilia și Argentina, iar regulamentul a suferit câteva modificări în funcție de zonă.
În 1948, canasta a depășit granițele continentului, ajungând în SUA. Aici s-a răspândit foarte repede, devenind unul dintre cele mai vândute jocuri de la acea vreme. După 5 ani, avea să fie rebotezat „rummy argentinian” de Ottilie H.Reilly și Michael Scully de la „Coronet Magazine”.
Numele de „canasta” nu a fost ales întâmplător. În limba spaniolă, acest cuvânt se traduce prin „coș” și se referă metaforic la teancul de cărți de unde acestea sunt extrase de jucători.
Care sunt regulile de bază ale jocului de canastă
Scopul principal al jocului de canastă este acela de a etala seturi de câte minimum trei cărți de același rang (spre exemplu: K♠, K♠, K♥). Spre deosebire de rummy, jucătorilor nu le este permis să etaleze secvențe folosind cărți consecutive (spre exemplu: J♣ Q♣ K♣).
Canasta poate fi jucat de doi sau de patru jucători. În primul caz, jocul este jucat „1 pe 1”, în timp ce a doua variantă este jucată „2 pe 2”. Se folosesc două pachete standard de cărți, adiă 108 cărți în total: câte 52 de cărți și doi jokeri. Se poate juca folosind și piesele de rummy.
Principalul scop al jocului de canastă este acela ca jucătorii să aibă cel mai mare scor posibil și să scape de toate cărțile din mână.
Se dispută mai multe runde. Jocul se termină atunci când un jucător sau o echipă obține 5.000 de puncte. Se poate juca și până la 10.000 de puncte, însă acest detaliu se stabilește de comun acord doar înainte de începerea partidei.
Pentru a putea încheia jocul, un jucător/o echipă trebuie să obțină cel puțin o canasta („2 pe 2”), sau cel puțin două canaste („1 pe 1”). O canasta reprezintă o suită de minimum șapte cărți consecutive de același rang și poate fi formată și folosind cărți wild.
Acestea din urmă sunt cărți speciale, care pot înlocui orice carte. Canasta care conține și cărți wild sunt denumite neclare, negre sau mixte. Jucătorilor le este permis să facă dintr-o canasta curată una murdară prin adăugarea unei cărți wild.
Cum se joacă jocul de canastă
Jocul începe atunci când așa-numitul dealer împarte câte 14 cărți fiecărui jucător aflat la masă. Cel situat în dreapta lui va primi cu o carte mai mult, adică 15, deoarece nu va trage carte, ci doar va pune pe masă o carte.
După ce au fost împărțite cărțile, dealerul va întoarce prima carte cu fața în sus și o va pune alături. Sub aceasta se va pune surpriza, care va conține tot atâtea cărți cât indică numărul de pe cartea întoarsă prima oară. Restul de cărți va fi așezat în mijlocul mesei.
Atenție! În cazul în care prima carte care a fost întoarsă este o valoare, atunci se va întoarce următoarea carte.
Etalările constau în seturi de cel puțin trei cărți. Cel puțin două dintre acestea trebuie să fie cărți naturale (de la As la 4). Nu sunt acceptate mai multe cărți wild decât cărți naturale și nici mai mult de trei cărți wild. Canasta wild conține doar cărți wild și valorează 2.000 de puncte.
Pentru a putea face o etalare inițială un jucător trebuie să aibă valoarea minimă necesară etalărilor. Această valoare depinde de numărul curent de puncte la „general”, și anume:
- 50 de puncte – dacă jucătorul/echipa are de la 0 la 1.495 de puncte (valoarea este constantă pentru prima înpărțire de cărți);
- 90 de puncte – dacă jucătorul/echipa are între 1.500 și 2.995 de puncte;
- 120 de puncte – dacă jucătorul/echipa are 3.000 sau mai multe puncte;
- 15 – dacă jucătorul/echipa are puncte negative.
Fiecare jucător poate alege dacă va trage o carte din teanc sau toate cărțile din teancul cărților decartate. Teancul cărților decartate poate fi „cumpărat”, în următoarele condiții:
- Nu se poate lua o singură carte din teancul cărților decartate – dacă un jucător vrea să tragă o carte din acest teanc, jucătorul va trebui să ia toate cărțile din teanc.
- Teancul cărților decartate poate fi „cumpărat” numai dacă unul dintre jucători poate folosi imediat cartea de deasupra teancului.
- Un jucător poate trage alte cărți din teancul cărților decartate doar după folosirea cărții de deasupra.
- Dacă teancul cărților decartate este blocat, jucătorul sau echipa nu poate trage cărți din acest teanc. Excepție se face doar când este ultima tură a unui jucător sau al echipei, iar în acest caz acestora le este permis să tragă un 3 de negru din teancul cărților decartate.
- Trebuie spus că teancul de decartare este blocat dacă deasupra lui este un 3 de negru, situație în care teancul nu poate fi cumpărat în acel moment. Însă, dacă o carte naturală este decartată deasupra 3-lui de negru teancul va fi automat deblocat.
- În cazul în care teancul de decartare este „înghețat”, un jucător sau o echipă poate trage o carte din teanc doar în cazuri speciale.
Câștigător este declarat jucătorul/echipa care ajunge primul la 5.000 puncte. Punctele sunt adunate la sfărșitul fiecărei runde. O rundă se încheie dacă unul dintre jucători scapă de toate cărțile din mână și are numărul de canaste necesar pentru a putea închide runda.
Există o situație specială când o canasta nu este necesară pentru terminarea jocului, și anume atunci când teancul de cărți se termină. În acest caz, jocul se termină automat. Punctele negative și pozitive sunt numărate la sfârșitul fiecărei runde.
Cum se punctează cărțile la jocul de canastă
Mai jos îți prezentăm valoarile pe care le au cărțile, conform regulamentului jocului de canastă:
- Cărțile de la 4 la 7 = 5 puncte;
- Cărțile de la 8 la K = 10 puncte;
- Asul și 2-ul = 20 de puncte;
- Jokerul = 50 de puncte;
- 3-ul de roșu = 100 de puncte;
- 3-ul de negru (dacă rămâi cu el în mână la sfârșitul unei runde) = 100 de puncte.
Mai există o variantă de punctaj, și anume:
- Cărțile de la 4 la 9 = 5 puncte;
- Cărțile de la 10 la K = 10 puncte;
- Asul și 2-ul = 20 de puncte;
- Jokerul = 50 de puncte;
- 3-ul de roșu = 100 de puncte;
- 3-ul de negru (dacă rămâi cu el în mână la sfârșitul unei runde) = 100 de puncte.
În ceea ce privește punctajele canastelor în funcție de tipul lor, acestea sunt:
- Canastă neagră (mixtă) = 300 de puncte;
- Canastă roșie (naturală) = 500 de puncte;
- Canastă de valori (jokeri + 2-ari) = 2.000 de puncte;
- Canastă de valori (doar din 2-ari) = 3.000 de puncte
- Canastă de ași roșie (naturală) = 1.500 de puncte;
- Canastă de ași neagră (mixtă) = 700 de puncte.
Atenție! Dacă un jucător/o echipă are toți 3-arii roșii, punctajul acestora se va dubla și vor valora 800 de puncte (1.000 de puncte în cazul altor versiuni de punctaj).
