Doi experți în educație comentează introducerea examenului separat de admitere la liceu. Marian Staș: „Vulpea care nu ajunge la struguri spune că sunt acri”. Ștefan Vlaston: „Risc de fraudă, corupție și pile”

Marian Staș: „O construcție legislativă profund schizoidă într-o țară bananieră educațional”

Educația stă pe un butoi de pulbere, iar explozia – dacă se va produce – ar arunca în aer viitorul unei întregi generații de copii. Sunt declarațiile celor care resping ideea examenului separat de admitere la liceu și care acuză decidenții de iresponsabilitate, nepăsare și chiar corupție. Asta, în timp ce alte voci din sistem duc dezbaterile în zona performanțelor academice.

Marian Staș, expert în educație, a declarat pentru Libertatea că un sistem de învățământ sănătos trebuie să mențină echilibrul între două componente extrem de importante și anume: pe de-o parte incluziunea, echitatea, șansa egală pentru toți copiii a accede la un învățământ de calitate, iar pe de altă parte încurajarea performanțelor deosebite și educarea elitelor. Însă, în situația în care ne regăsim în prezent, aceste două deziderate sunt de neatins.  

„Construcția legislativă în care ne aflăm acum este profund schizoidă pentru că suntem obligați să cultivăm atât incluziune cât și performanță. Însă legea, în forma în care este acum gândită, dă de gard cu aceste componente extrem de importante. Practic, nu bifăm nici una, nici alta. Iar situația este cu atât mai dramatică cu cât ne aflăm într-o Românie profund bananieră educațional”. 

În ceea ce privește egalitatea de șanse între copii, Marian Staș punctează un aspect dureros: fie că ne place sau nu, se pare că românii sunt mult prea săraci pentru a-și permite toți o educație solidă. „Și mă refer mai ales la diferențele majore între ce înseamnă școala de la sat și cea de la oraș. În schimb, începem să inventăm tot felul de politici publice care se bat cap în cap și care nu duc nicăieri. Este clar că prevederea legală din prezent este gândită prost, iar asta în încercarea de a împăca și capra și varza. Dar, de fapt, nu împacă nimic”.

Marian Staș propune pilotarea admiterii separate în liceele care au optat pentru planurile-cadru alternative

Marian Staș consideră că o soluție salvatoare în tot acest haos creat ar fi pilotarea admiterii separate doar de către anumite licee, mai exact de către cele pilot, care deja testează planurile-cadru alternative. „Probabil că abordarea cea mai eficientă ar fi construirea unor enclave de pilotare a admiterii la liceu. Sunt convins că profesorii vor construi niște proiecte de admitere frumoase, elegante și relevante. Căci îmi vine foarte greu să cred că în cele 43 de licee care pilotează planuri-cadru alternative există profesori golani, incompetenți, croiți pe făcut bani, așa cum acuză unii într-un mod absolut golănesc și grotesc. Somnul rațiunii naște monștri! Cum să poți spune așa ceva?”

Marian Staș a ținut să clarifice acest aspect spunând că primul și cel mai important curent pe care îl consideră extrem de nociv în toată această poveste, contraproductiv și dăunător, este cel al prezumției de vinovăție și al procesului de intenție față de liceele de top care ar putea organiza admiteri separate. Specialistul respinge ferm această poziționare spunând că el pornește de la buna-credință a acestor școli. 

Expertul se referă la acuzațiile din spațiul public îndreptate către colegiile centenare despre care se spune că ar fi făcut presiuni pentru implementarea măsurilor în lege. Motivul? Interese financiare obscure care se învârt în jurul meditațiilor nefiscalizate. „Această idee mi se pare o poziționare sindicalistă, egalitaristă, comunistă pe care o resping ferm și o denunț cu toată puterea. Eu vreau să plec de la prezumția de nevinovăție a acestor licee, de la buna lor credință”, a mai precizat Staș.

 „Vulpea care nu ajunge la struguri spune că sunt acri”

O altă soluție propusă de Marian Staș se referă la organizarea unui concurs de admitere nu pentru 50% din locurile disponibile într-o școală, ci doar pentru ocuparea a 25-30 de locuri dintr-o clasă. „Poate să nu fie un examen pentru ocuparea a 50% dintre locuri, poate să fie concurs doar pentru o singură clasă, însă una dedicată elevilor cu adevărat deștepți, care vor să facă performanță, pe care îi interesează cartea, care vor să facă altceva, la un alt nivel, o clasa în care decizia copiilor din oferta școlii să fie prevalentă. Asta mi se pare o oportunitate excepțională”. 

Cât despre cei care se opun acestei admiteri suplimentare, specialistul este foarte tranșant comparându-i cu vulpea care nu ajunge la struguri. „E limpede că mecanisme comuniste, sindicaliste, egalitariste nu mai funcționează”.

În spațiul public au existat voci care au făcut o comparație între examenul de admitere pentru înscrierea în clasa a V-a organizat de colegiile naționale și examenul de admitere pentru clasa a IX-a. Aici accentul a fost pus pe ideea meditațiilor pe care le oferă chiar profesorii acelor școli, iar cine nu se conformează nu are nicio șansă. „Dacă vrem să fim nemernici, putem să fim nemernici. Nicio problemă! Dar eu mă îndoiesc că profesorii din liceele care ar organiza admitere pentru clasa a IX-a toți ar condiționa succesul copiilor de meditațiile pe care le iau sau nu cu ei. Am îndoielile mele în legătură cu asta”. 

Cât despre meditațiile nefiscalizate, mai exact banii nedeclarați pe care i-ar încasa mediatorii – părinții ar trebui să depună plângere la poliție. „Părinții ar trebui să facă plângere penală acolo unde există astfel de situații. De ce nu fac asta?”

Ștefan Vlaston: „O șansă pentru elevii foarte buni, dar și o lipsă aproape totală de control”

Admiterea separataă la liceu poate fi o șansă pentru elevii foarte buni la o anumită disciplină, dar care nu obțin rezultate la fel de bune la Evaluarea Națională, consideră expertul în educație Ștefan Vlaston, profesor de matematică. El avertizează însă că organizarea unor concursuri de admitere de către licee poate genera riscuri de fraudă, corupție, favoritisme și un volum mai mare de meditații. „Partea negativă e că nu există niciun control”, spune Vlaston.

Specialistul vede două componente în noul sistem de admitere suplimentară la liceu, una pozitivă și una negativă. Prima este posibilitatea ca liceele să organizeze probe adaptate profilului și specializărilor pentru care selectează elevii. „Sunt două părți aici, o parte bună și o parte rea. Partea bună este că liceele își pot face concursuri de admitere proprii, cu probe care să fie specifice liceului”, explică Ștefan Vlaston.

În opinia sa, un astfel de sistem poate fi util în situațiile în care un elev are aptitudini evidente pentru un anumit domeniu, dar acestea nu sunt reflectate suficient de rezultatele obținute la probele clasice. Prin urmare, dacă liceele ar putea organiza probe relevante pentru profil, elevul ar avea o șansă mai mare să fie evaluat în funcție de aptitudinile sale.

„Dacă dau doar la matematică, elevii foarte buni la matematică, fără să fie foarte buni la română, au șansa să intre la liceul acela de profil. Invers, la filologie, dacă ești foarte bun la română, dar slab la matematică, ai șansa să intri la filologie doar pe probele date de liceul de filologie”, explică Ștefan Vlaston.

„Partea negativă e că nu există niciun control”

Problema, spune expertul, este modul în care vor fi organizate și supravegheate aceste concursuri. „Partea negativă e că nu există niciun control. Aici există posibilitatea de fraudă, de corupție și de pile”, avertizează specialistul. Acesta consideră că subiectele elaborate la nivel național nu elimină riscurile dacă mecanismele de supraveghere și de verificare nu sunt suficient de stricte.

Vlaston a precizat că în lipsa unor mecanisme de control comparabile cu cele existente la examenele naționale, admiterea suplimentară poate deveni vulnerabilă la intervenții din exterior. „Dacă nici la Evaluarea Națională nu sunt foarte siguri, îți dai seama ce înseamnă un examen organizat de licee dar fără supraveghere? O să fie bucătăria lor internă acolo, practic”, spune expertul.

Educația s-ar putea politiza excesiv. Ștefan Vlaston: „Toți se vor duce cu jalba-n proțap la director”

Profesorul avertizează și asupra posibilității ca presiunile politice și relațiile personale să influențeze admiterea în liceele dorite. „Acum sunt foarte mulți șefi prin instituțiile locale. Toți se vor duce cu jalba-n proțap la director, care este președintele comisiei de admitere”, susține acesta.

Iar presiunile pot lua forme diferite, de la intervenții directe până la folosirea unor argumente legate de finanțarea instituției. „Și îi va spune: «Stai puțin, banii tăi la liceu depind de intrarea copilului meu acolo» sau alte argumente”, afirmă Vlaston. Concluzia sa este tranșantă: „Educația se poate politiza mai mult decât este deja politizată“.

O altă problemă identificată de profesorul Ștefan Vlaston este legată de pregătirea suplimentară a elevilor pri meditații „Dacă liceele vor organiza probe la discipline diferite de cele de la Evaluarea Națională, părinții ar putea ajunge să plătească meditații pentru încă una sau două materii. Și iată cum profesoara de biologie din nu știu ce oraș, din nu știu ce liceu, va medita copii pentru că aceștia vor să dea la colegiu și colegiul cere biologia”, afirmă expertul.

Riscul devine, în opinia sa, și mai mare atunci când profesorul care oferă meditații este chiar din liceul la care elevul dorește să fie admis. „Mai grav, profesoara care dă meditații ar putea fi chiar de la liceul la care se dă admiterea și, mai mult, ar putea face parte chiar din comisia de examen”, avertizează Vlaston.

„Vor fi copii care vor rămâne pe dinafară. Nu toți au bani de meditații”

Totuși, Ștefan Vlaston consideră că ideea de a diversifica probele de admitere la liceu are o justificare. „Să înveți pentru mai multe materii înseamnă să ai o cultură generală mai solidă, mai bogată. Iar asta este, evident, în interesul elevului”.

Însă profesorul a mai subliniat un aspect: „De ce să dea Evaluarea Națională numai la română și la matematică, iar la restul materiilor elevii să nu mai învețe nimic? Nici la istorie, nici la biologie, nimic nu mai învață”, avertizează Ștefan Vlaston.

Expertul recunoaște însă că această schimbare poate accentua diferențele dintre elevi, în condițiile în care pregătirea pentru probele suplimentare poate presupune costuri importante. Este vorba despre meditațiile pe care mulți copii nu și le vor permite.  „Sunt copii care vor intra la astfel de licee foarte bune pentru că părinții au bani să le plătească meditațiile. Sunt copii care poate ar fi și ei buni și poate ar merita și ei să intre la un liceu bun dar, neavând bani să dea pe meditații la biologie, fizică, georgrafie, chimie etc rămân pe dinafară”.

Prevederea privind examenul suplimentar de admitere la liceu pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile a fost introdusă în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în perioada în care Ministerul Educației era condus de Ligia Deca. Măsura face parte din pachetul legislativ asociat proiectului „România Educată”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE