România, lider detașat în UE la inflație în iulie. Ce rată a fost înregistrată și cât este media europeană

Suedia, cea mai mică inflație din UE

În contrast, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost raportate în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%) și în Danemarca și Ungaria (ambele cu 1,6%).

Deși România continuă să fie liderul inflației în UE, datele arată o scădere treptată a acestui indicator. După un vârf de 9,7% în luna mai 2026, inflația a scăzut la 9,2% în iunie și a atins 8,2% în iulie. Cu un an în urmă, în aceeași lună, inflația era de 6,6%.

Ce domenii au contribuit la ridicarea inflației în UE

La nivelul zonei euro, inflația anuală s-a situat la 2,9% în iulie 2026, o creștere ușoară față de 2,8% în luna precedentă. Anul trecut, în aceeași perioadă, rata inflației era de 2,0%. În Uniunea Europeană, rata inflației a fost de 3,0% în luna iulie, comparativ cu 2,9% în iunie și 2,4% în iulie 2025.

Principalele domenii care au contribuit la inflația în zona euro includ serviciile, care au adăugat 1,55 puncte procentuale la rata totală, urmate de energie (+0,94 puncte procentuale), bunurile industriale neenergetice (+0,23 puncte procentuale) și alimente, alcool și tutun (+0,23 puncte procentuale).

România, prinsă între inflație și recesiune

„Inflația și recesiunea sunt fenomene care pun în lumină gradul de responsabilitate al clasei politice actuale”, a subliniat Radu Soviani în Libertatea.

Potrivit acestuia, politicile economice aplicate în ultimii ani, inclusiv liberalizarea haotică a prețurilor la energie și menținerea celor mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană, au dus la scăderea competitivității economiei și la o povară financiară tot mai mare pentru cetățeni.

„Guvernele succesive, de la Cîțu, Ciucă, până la titularul vremurilor Ciolacu, au pus România pe un traseu al scăderii de competitivitate, favorizând profiturile speculative și jumulind populația, sub sloganul «salvează economia»”, a mai adăugat Soviani.

BNR, prognoză mai pesimistă pentru inflație: 6,1% la finalul lui 2026

Pe de altă parte, Banca Națională a României (BNR) a anunțat pe 14 august, prin guvernatorul Mugur Isărescu, o revizuire în creștere a prognozei privind rata inflației pentru finalul anului 2026. Potrivit noilor estimări, aceasta va ajunge la 6,1%, față de 5,5%, cât se anticipase anterior. Creșterea de 0,6 puncte procentuale este pusă pe seama unor factori precum seceta, canicula și impactul acestora asupra producției de energie electrică.

„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică, a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie”, a explicat Isărescu.

În ceea ce privește perspectivele pe termen lung, BNR estimează pentru finalul anului 2027 o rată a inflației de 3,4%, o valoare totuși mai mare decât prognoza inițială de 2,9%.

Guvernatorul a exprimat totuși speranța unei redresări treptate: „Și, treptat, pe parcursul anului următor, intrăm în ținta de inflație. Scădere treptată a inflației și noi sperăm ca, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul țintei în trimestrul IV 2027”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro