Săpa șanțuri și tencuia ziduri în timp ce în spitalele din România copiii cu cancer așteptau săptămâni întregi după un specialist! După 11 ani de învățat la nivel înalt, dr. Mihai Grigoraș, medic oncohematolog pediatru, a ajuns să câștige 5.000 de lei pe lună pe șantier după ce a bătut la ușile unor spitale din România care nu aveau un loc pentru el. Spitalele județene precum cel din Tulcea, oraș în care trăiește medicul, nu au structuri sau compartimente prevăzute pentru oncohematologie pediatrică, iar centrele universitare mari preferă exclusiv cadre didactice universitare. Libertatea a stat de vorbă cu dr. Mihai Grigoraș, medic specialist oncohematolog pediatru, cu dr. Emilia Stamate, președinta Colegiului Medicilor Tulcea, și cu prof. dr. Smaranda Arghirescu, șefa clinicii de profil de la Spitalul „Louis Țurcanu” din Timișoara, pentru a înțelege cum s-a ajuns aici și care este situația tinerilor medici care aleg această specialitate medicală dificilă.
Cuprins:
Absolvent al UMF „Carol Davila”, Mihai Grigoraș a făcut rezidențiatul în oncohematologie pediatrică în institute de specialitate din Capitală, iar în urmă cu un an s-a întors acasă la Tulcea, unde a încercat să se angajeze la Spitalul Județean de Urgență, dar nu a reușit, potrivit Agerpres. Mihai Grigoraș a bătut la ușile mai multor spitale din țară, atât de stat, cât și private, dar a aflat rapid că acestea nu aveau un loc pentru el.
Contactat de Libertatea, medicul a explicat că a discutat în trei ședințe separate cu managerul Spitalului Județean de Urgență Tulcea. Tânărul a recunoscut că în spital nu există compartiment sau paturi pentru oncohematologie pediatrică, iar conducerea unității sanitare i-a transmis că numărul micilor pacienți oncologici din județ nu justifică scoaterea unui post la concurs.
Când medicul s-a oferit să ajute pe secția de pediatrie generală, unde există deficit de personal, managerul i-a solicitat să facă o adresă la Ministerul Sănătății pentru a clarifica ce competențe are.
Răspunsul Ministerului Sănătății (prin Direcția Reglementare și Formare Profesională Medicală), formulat pe baza punctului de vedere al Comisiei de Specialitate în Oncologie și Hematologie Pediatrică, a fost că specialitatea oncohematologie pediatrică nu conferă dreptul de a practica pediatrie generală și nici de a oferi îngrijiri medicale curente în afara domeniului oncologic și hematologic pediatric.
„Curriculumul de pregătire în specialitatea Oncologie și Hematologie Pediatrică, în forma sa prezentă, include formare medicală în domeniul pediatriei generale, necesară pentru îngrijirea pacienților pediatrici cu patologie hematologică și oncologică. Potrivit documentului din 2017, aprobat de către Ministerul Sănătății: «Absolvenții specializării de Oncologie și Hematologie Pediatrică vor fi certificați ca și medici specialiști pediatrie, oncologie și hematologie pediatrică, având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și Oncologie-Hematologie pediatrică precum și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire».
Totuși, această specialitate nu conferă competența de a practica Pediatrie generală sau de a oferi îngrijiri medicale curente în afara domeniului oncologic și hematologic pediatric. Deși tematica pentru examenul de specialitate în Oncologie și Hematologie Pediatrică cuprinde și tematica din specialitatea de Pediatrie, iar pe parcursul pregătirii se regăsesc următoarele module din trunchiul comun:
La Spitalul Județean Constanța „există un compartiment de oncologie pediatrică unde se oferă îngrijire în regim ambulatoriu pentru pacienții care sunt în tratament la București. Acolo activează o doamnă doctor care este pediatru ca formare și are o competență în oncologie pediatrică. Solicitarea mea a fost respinsă de către manager din cauza lipsei de fonduri, pe motiv că nu se poate scoate la concurs încă un post pentru acel ambulator, deși medicul de acolo era trei zile pe săptămână și avea un volum de lucru foarte mare”, a explicat dr. Grigoraș.
Nici la Institutul Oncologic București (IOB) și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” din București, unități unde a făcut stagii în rezidențiat, medicul nu a găsit un post liber.
„La Institutul Oncologic București nu erau posturi libere pe specialitatea aceasta. O colegă își desfășura activitatea acolo, dar era remunerată de către o asociație, de către un ONG. La Spitalul Marie Curie era o listă foarte, foarte lungă de rezidenți și specialiști care doreau să activeze, iar eu eram rezerva a cincea, ca să zic așa”, relatează medicul.
Recent, Guvernul a deblocat posturi la Spitalul „Maria Curie”, dar acestea au privit asistenții medicali. Nici la Spitalul Județean Craiova, unde a fost înființat un compartiment de oncohematologie pediatrică, medicul nu a avut mai mult noroc.
„Am vorbit cu domnul director medical de la Spitalul Județean Craiova, iar răspunsul dumnealui a fost unul foarte simplu și direct: «Domnul doctor, dar dumneavoastră nu știți că posturile sunt blocate? Reveniți cu o solicitare după ce veți auzi că Ministerul a deblocat posturile»”, a mărturisit dr. Grigoraș.
După 11 ani de studii medicale, șase de facultate și cinci de rezidențiat într-o specialitate extrem de dură, medicul s-a văzut fără nicio opțiune, astfel că timp de aproape un an a îmbrăcat salopeta de constructor. Mihai Grigoraș a câștigat circa 250 de lei pe zi (aproximativ 5.000 - 5.500 de lei pe lună cu diurnă) pe șantierele de renovări din Tulcea.
,,Fiind adult, având un cost de trai ca orice altcineva... a trebuit să-mi câștig existența cumva. Am apelat la o echipă de meșteri care la părinții mei le-au făcut o renovare și eu lucrez cu ei,” a povestit tânărul medic. Colegiul Medicilor Tulcea, impresionat de cazul tânărului, a cerut Ministerului Sănătății să precizeze ce drept de practică are un medic oncohematolog pediatru pe o secție de pediatrie generală, în ideea în care acesta ar fi fost dispusă să facă gărzi de pediatrie.
„Răspunsul Ministerului este ambiguu și nu ne ajută. Spune că are cunoștințe să facă gărzi, dar că nu are cunoștințe de pediatrie generală. Păi într-o gardă te întâlnești cu orice urgență! Noi, la Colegiu, nu putem da aviz de liberă practică doar limitat la gărzi, că nu riscă nimeni. Un tânăr de 30 și ceva de ani, medic oncohematolog pediatru, a ajuns să lucreze în construcții pentru că drumul spitalelor județene îi este închis”, a declarat dr. Emilia Stamate, președinta Colegiului Medicilor Tulcea.
Mihai Grigoraș contestă interpretarea rigidă a autorităților legate de statutul său pe pediatrie generală: „Curricula noastră de examen conține toate subiectele de pediatrie generală, plus toate subiectele de oncologie! Cum adică nu sunt recunoscut? Un medic pediatru poate face o simplă competență și tratează copii cu cancer, iar eu, ca medic oncohematolog pediatru, care am peste 70% din formare pe pediatrie și am îngrijit cele mai grave cazuri, sunt tratat ca un necalificat? De ce să fiu obligat să mai fac încă 3-4 ani de rezidențiat, cu alte examene și taxe suplimentare pentru a doua specialitate? Mi s-ar părea normal să ne ofere o competență de completare. Eu vreau fapte în țara asta, nu vorbe.”
Situația dr. Grigoraș nu este din păcate unică în istoria Colegiului Medicilor Tulcea. Președinta instituției, dr. Emilia Stamate, își amintește de un alt caz, care avea în spate un blocaj birocratic la nivelul Ministerului Sănătății: „Am mai avut un singur caz asemănător în urmă cu vreo 8 ani. Un tânăr medic ortoped care terminase specializarea a așteptat un an de zile ordinul de confirmare ca specialist de la Ministerul Sănătății. Din cauze birocratice, actul nu mai venea. Tânărul a venit la mine la Colegiu după un an, disperat, și mi-a spus: «Doamnă, ajutați-mă, că eu vând pui în piață! Nu mai pot!». Am dat telefon la Minister și în 24-48 de ore s-a rezolvat, ordinul era undeva rătăcit pe la un birou. Acești tineri termină specializarea, nu au experiența vieții, au stat ca rezidenți și pur și simplu așteaptă, le e rușine să insiste”, a adăugat dr. Emilia Stamate, președinta Colegiului Medicilor Tulcea.
Prof. dr. Smaranda Arghirescu susține că un astfel de specialist trebuia să își caute loc de muncă direct în marile centre universitare de profil: București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța și nu la un spital județean. În ceea ce privește oportunitățile de angajare în aceste mari centre și motivele pentru care un tânăr medic poate ajunge să lucreze în construcții, prof. dr. Smaranda Arghirescu, vicepreședinta Comisiei de Oncohematologie Pediatrică a MS, a declarat în exclusivitate pentru Libertatea:
„Cine nu vrea nu-și găsește de muncă. Cine chiar dorește să lucreze, după ce și-a ales specialitatea asta, pe care a ales-o în cunoștință de cauză, știe care sunt centrele și unde sunt posturile și acolo trebuia să acceseze vreun post. Pe oncohematologie pediatrică nu e greu să-ți găsești de muncă, numai că este o specialitate extrem de epuizantă. În toate centrele știu că e criză de oncohematologi specialiști. Suntem în fiecare centru foarte puțini.”
Prof. dr. Smaranda Arghirescu, medic primar pediatrie și oncohematologie pediatrică, este șef de secție la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara și are nevoie de medici oncohematologi pediatri, dar se caută cadre didactice. Diferența este că respectivele cadre didactice fac și cercetare și ocupă doar o jumătate de normă.
,,Clinicile universitare preferă să angajeze două cadre didactice pe un post de rețea (cu normă întreaga pe spital) ca să facă și cercetare, să scrie și articole și să se ocupe și de studenți ”, a mărturisit medicul. În ceea ce-l privește pe dr. Grigoraș, prof. dr. Smaranda Arghirescu spune că dacă vrea la Tulcea, unde nu e centru universitar care să aibă oncohematologie pediatrică, „pentru pediatrie, n-are decât să-și facă diferența de rezidențiat”.
La nivel național, specialitatea de Oncohematologie Pediatrică a fost concepută pentru a asigura o pregătire înalt specializată în tratarea afecțiunilor oncologice și hematologice la copii. Este una dintre cele mai restrictive și sensibile ramuri ale medicinei. Ea presupune diagnosticarea și tratarea leucemiilor, limfoamelor, anemiilor severe și tumorilor solide la copii. În România se diagnostichează anual sute de cazuri noi, iar tratamentele (chimioterapie, transplant de celule stem hematopoietice) durează între 1 și 2 ani. Deși rata de vindecare a leucemiei la copii a depășit 85% datorită protocoalelor moderne, lipsa cronică de cadre medicale din centre pune o presiune uriașă pe puținii medici rămași în sistem.
,,Leucemia limfoblastică, spre exemplu, se vindecă în peste 85% din cazuri doar cu tratament, fără să trebuiască transplant și alte proceduri. Condiția e ca tratamentul să fie respectat. Și da, îl putem face în țară și avem posibilități de diagnostic cum au și cei de dincolo”, a atras atenția medicul oncohematolog Smaranda Arghirescu, semnalând asupra greșelilor din alimentația bebelușilor.
În prezent, dr. Mihai Grigoraș, medic oncohematolog pediatru, nu mai lucrează în construcții, în urma unor neînțelegeri privind remunerația cu șeful echipei.
El își concentrează resursele pe pregătirea profesională avansată, urmând cursuri de competență în medicină transfuzională la UMF „Carol Davila” din București, o calificare care îi va deschide uși noi în clinicile europene: „În momentul de față a existat o divergență cu șeful echipei referitor la remunerație. Dumnealui, din păcate, a prins puțin gustul banului și a făcut un pic de abuz și am zis că momentan sistăm colaborarea. În paralel, pe lângă activitatea pe care am avut-o în domeniul construcțiilor, am desfășurat și activitatea de pregătire în domeniul medicinei transfuzionale. Cursurile de medicină transfuzională sunt o competență. Se fac la UMF Carol Davila cursuri și activități practice. În momentul în care îmi termin și competența asta pe medicină transfuzională, voi fi eligibil pentru a lucra și în domeniul transfuziilor. Având în vedere tot acest pachet de pregătire pe care îl am, evident că țările din Uniunea Europeană sunt foarte fericite să primească astfel de specialiști.”
În Uniunea Europeană și în Marea Britanie statutul de medic oncohematolog pediatru este la mare căutare. În țări precum Germania, Franța, Marea Britanie sau țările nordice, oncohematologia pediatrică este considerată o subspecialitate critică și prioritară.
Clinicile din străinătate recunosc automat sau oferă proceduri rapide de echivalare directă pentru rezidențiatul de 5 ani efectuat în România (conform directivelor europene de liberă circulație a cadrelor medicale).
Pachetele salariale pentru un medic oncohematolog pediatru la debut depășesc frecvent 6.000 - 8.000 de euro pe lună, asigurând accesul la laboratoare moderne și colective de cercetare fără a condiționa angajarea clinică de un titlu universitar sau de doctorat.
Rapoartele analizate de European Cancer Organisation (ECO) și publicația Cancerworld avertizează că Europa se confruntă cu un deficit grav de personal medical în servicii oncologice, estimându-se un deficit total de 4,1 milioane de lucrători în sănătate până în 2030.