Unul dintre cele mai sfinte locuri din lume de pe muntele Sinai, transformat într-un mega-resort de lux
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De secole, pelerinii urcă pe Muntele Sinai, numit local Jabal Musa, pentru a vedea locul unde, potrivit Bibliei și Coranului, Moise a primit Tablele Legii. Aici se află și Mănăstirea Sfânta Ecaterina, construită în secolul al VI-lea și considerată cel mai vechi lăcaș creștin locuit fără întrerupere din lume și care acum riscă să devină un mega-resort de lux, scrie BBC.
Cuprins:
Proiectul „Marea Transfigurare”
Monumentul este administrat de Biserica Ortodoxă Greacă și, deși au existat temeri că va fi închis, autoritățile egiptene au dat asigurări că mănăstirea nu va fi afectată.
Din 2021, guvernul egiptean a lansat „Proiectul Marea Transfigurare”, o inițiativă ambițioasă pentru a transforma zona într-o destinație turistică de lux. Se construiesc hoteluri, vile, un centru pentru vizitatori și se extinde aeroportul din apropiere, fiind planificată și o telegondolă care să urce pe muntele sacru.
Autoritățile promovează proiectul drept „darul Egiptului pentru întreaga lume și pentru toate religiile”, menit să stimuleze turismul și să dezvolte regiunea.
Nemulțumirile comunității beduine
Zona Muntelui Sinai este locuită de aproximativ 4.000 de membri ai tribului Jebeleya, cunoscut drept „Gardienii Sfintei Ecaterina”. Aceștia afirmă că nu au fost consultați și că dezvoltările le afectează modul tradițional de viață.
Unele locuințe și tabere ecoturistice au fost deja demolate, iar localnicii acuză lipsa despăgubirilor. Potrivit relatărilor, au existat cazuri în care au fost mutate chiar și morminte pentru a face loc unui nou parc auto.
„Acesta nu este un progres așa cum îl văd jebeleii sau cum l-au cerut ei, ci un model impus de sus, care servește interesele străinilor și care le va schimba pentru totdeauna locul natal”, a declarat pentru BBC scriitorul britanic Ben Hoffler, care colaborează de ani cu triburile din Sinai.
Reacții dure din partea Greciei și a Bisericii
Tensiunile au crescut după ce, în mai, un tribunal egiptean a decis că terenul pe care se află Mănăstirea Sfânta Ecaterina aparține statului. Potrivit hotărârii, lăcașul are doar „drept de folosință” asupra terenului și asupra siturilor religioase din jur.
Arhiepiscopul Ieronim al II-lea, liderul Bisericii Greciei, a denunțat hotărârea:
„Mănăstirea își vede proprietățile confiscate și expropriate. Acest far spiritual al Ortodoxiei și elenismului se confruntă acum cu o amenințare existențială”.
Și Patriarhia Ortodoxă a Ierusalimului a reamintit că Sfânta Ecaterina are chiar o scrisoare de protecție oferită de profetul Mohamed, un document considerat fundamental pentru coexistența pașnică dintre creștini și musulmani în regiune.
Un patrimoniu UNESCO în pericol
În 2023, UNESCO și-a exprimat îngrijorarea și a cerut Egiptului să oprească lucrările și să elaboreze un plan de conservare. De asemenea, organizația internațională „World Heritage Watch” a cerut includerea zonei pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Chiar și regele Charles, patron al Fundației Sfânta Ecaterina, a avertizat recent că „acest loc este o mare comoară spirituală care trebuie păstrată pentru generațiile viitoare”.
Totuși, guvernul egiptean insistă că proiectul va revitaliza economia și va atrage milioane de turiști, într-o perioadă în care industria turismului a fost lovită de pandemia de COVID-19 și de conflictul din Gaza.
O lume nouă pentru beduini
Pentru tribul Jebeleya, schimbările aduc însă incertitudine și teamă.
„Beduinii erau oamenii locului, ghizii, muncitorii, cei de la care se închiriau locuințe. Apoi a venit turismul industrial și au fost împinși la margine, departe de mare și acum chiar dincolo de mormintele strămoșilor lor”, a explicat jurnalistul egiptean Mohannad Sabry.
În ciuda promisiunilor oficialilor de a „moderniza” zonele rezidențiale, localnicii se simt marginalizați și spun că nu au avut niciun cuvânt de spus în acest proiect care le schimbă definitiv viața.
