Munții Parâng – curiozități. Unde se află și ce poți vizita

Munții Parâng: ce sunt și unde se află

Munții Parâng fac parte din lanțul Carpaților Meridionali și sunt incluși în grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului. Acest masiv se remarcă prin faptul că este cel mai extins dintre toate masivele din țară. Parângul se întinde pe o lungime de aproximativ 50 de kilometri, în direcția est-vest, și pe vreo 25 de kilometri pe axa nord-sud.

Din punct de vedere geografic, Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, la est de râurile Olteț și Lotru, la nord de Munții Șureanu, separați prin valea Jiului de Est, în timp ce spre sud delimitarea este făcută prin depresiunile Novaci și Baia de Fier, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia. Munții Parâng constituie un nod orografic semnificativ al Carpaților Românești, cu ramificații importante. Astfel, spre est se leagă de Munții Căpățânii, iar la nord-est de Munții Lotrului (Vf. Șteflești), Latoriței și Cindrel.

Cel mai înalt vârf din Munții Parâng

Sectorul sud-vestic din Parâng, cel care delimitează depresiunile Petroșani, este cel mai înalt din acest masiv, de aici pornind numeroase culmi secundare. Această zonă este marcată de multiple complexe glaciare, formate în jurul văilor ce alimentează râul Jieț, printre care se numără Pârleele, Silvei, Roșiile și Ghereșu.

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

Alte circuri glaciare notabile din această regiune sunt Mija, Cârja, Ieșu, Coasta lui Rus, Setea Mare și Parângul Mare. De altfel, acesta din urmă este și cel mai înalt vârf din Munții Parâng, atingând o altitudine maximă de 2.519 metri. Din acest punct de vedere este cel de-al patrulea vârf montan din România și, totodată, cel mai înalt dintre culmile care nu se află în Munții Făgăraș, mai precizează sursa citată.

Alte vârfuri din Munții Parâng

Din Parângul Mare se desprind Vf. Mândra (2.360 metri) și Moldivișul (1.758 metri), acesta din urmă ramificându-se în trei culmi situate între Jiu și afluentul de stânga al acestuia, Gilort. O altă culme importantă pornește din apropierea Vf. Mândra și se extinde spre sud-vest, incluzând Vf. Țapu (2.110 metri) și Vf. Recii (1.468 metri).

În afară de Parângul Mare mai sunt alte patru vârfuri de peste 2.400 de metri, și anume Gemănarea (2.426 metri), Stoinița (2.421 metri), Slivei (2.420 metri) și Cârja (2.405 metri). În total, există 15 vârfuri ce depășesc 2.300 de metri.

Recomandări

Șefa IȘJ Timiș merge la Curtea Constituțională după ce a fost lăsată fără permis fiindcă a depășit o mașină de Poliție care „încurca circulația”

Cimitirul aviatic din Parâng

De-a lungul timpului, Munții Parâng au fost martorii unor tragedii aviatice, iar urmele acestor evenimente încă persistă pe creste. Rămășițele aeronavelor prăbușite în regiune au transformat masivul într-un veritabil „cimitir aviatic”, alimentând o serie de povești și de legende locale. Unii locuitori au comparat această zonă cu faimosul „Triunghi al Bermudelor” din cauza numărului mare de tragedii aviatice și a circumstanțelor, adesea misterioase, în care acestea s-au produs.

Spre exemplu, la peste 2.000 de metri altitudine, în căldarea Roșiile de la baza Vf. Parângul Mare, se pot observa și astăzi, printre lacurile glaciare și formațiunile stâncoase cunoscute sub numele de „momâi”, resturi ale aeronavelor prăbușite. Printre acestea se numără și fragmente dintr-un avion prăbușit în iarna anului 1965.

Conform mărturiilor salvamontistului Dumitru Bârlida, citat de Adevărul.ro, aeronava, care era într-o misiune secretă pe ruta Timișoara-Craiova, a fost surprinsă de o furtună puternică deasupra masivului. Pilotul a încercat să efectueze o aterizare forțată, însă manevra a eșuat, iar aparatul s-a izbit violent de stânci. În urma impactului, o avalanșă a îngropat epava, iar toți cei cinci membri ai echipajului au murit.

Recomandări

Drapelul României flutură în mijlocul protestului uriaș de la Belgrad: „Ne-am inspirat de la voi!”

O altă descoperire macabră a avut loc în 2010, atunci când salvamontiștii, care încercau să recupereze rămășițele avionului prăbușit acum 60 de ani, au descoperit epava unui avion de vânătoare german, despre care se crede că s-a prăbușit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cercetările ulterioare au confirmat această ipoteză, în Cimitirul Eroilor din Petroșani fiind îngropați, în 1941, patru aviatori germani, victime ale tragediei din Parâng.

Cel mai recent accident aviatic produs în acest masiv s-a petrecut pe 18 februarie 2005, în zona Polatiște, la granița dintre județele Hunedoara și Gorj. Atunci, un elicopter care transporta furaje pentru animalele din regiunea montană, în cadrul unei operațiuni organizată de Ocolul Silvic Petroșani, s-a prăbușit la scurt timp după decolare, provocând moartea a doi membri ai echipajului și rănirea gravă a celorlalți doi.

Cine au fost momârlanii

În Valea Jiului, cei mai vechi locuitori sunt momârlanii, considerați de mulți drept urmași direcți ai dacilor. Acești oameni ai munților și-au păstrat de-a lungul timpului un mod de viață apropiat de cel al strămoșilor lor și au ridicat case din lemn care aminteau de construcțiile dacice, în timp ce costumele tradiționale semănau foarte mult cu cele care apar pe vestita Columnă a lui Traian.

De asemenea, nelipsite din viața momârlanilor erau fluierul și toiagul, simboluri ale păstoritului, ocupația de bază a acestei comunități. În pofida schimbărilor de natură socială și economică, momârlanii au rezistat multă vreme tentației de a coborî de pe culmi pentru a se alătura coloniilor miniere apărute în Valea Jiului în secolul al XIX-lea.

Odată cu deschiderea exploatărilor miniere de la poalele munților, în apropierea satelor de momârlani au fost fondate primele colonii de muncitori care, treptat, s-au dezvoltat și transformat în mici așezări populate de oameni veniți din Țara Hațegului, Muntenia și din diverse teritorii ce aparțineau de Imperiul Austro-Ungar.

În acest context, localnicii care au refuzat să renunțe la stilul tradițional de viață au fost ironizați și denumiți „momârlani”, o etichetă ce a rămas asociată cu identitatea lor. În ciuda accelerării procesului de industrializare a regiunii din perioada comunistă, unele sate de momârlani și-au conservat în timp farmecul de altădată. Este cazul satelor Slătinioara, de la marginea Petroșaniului, Jieț, Câmpa, Tirici, Răscoala de lângă Petrila, și Merișor, Dealu Babii sau micile așezări montane din Parâng și Șureanu, potrivit Adevărul.ro.

Legendele Munților Parâng

Se spune că, în vremuri străvechi, la scurt timp după ce Munții Carpați au prins contur, pe culmile Parângului au poposit trei ursitoare. Fermecate de frumusețea zonei, ele au binecuvântat aceste locuri pentru ca, în viitor, să fie locuite de un popor măreț, curajos și neîntinat: geto-dacii. După secole de tăcere, ursitoarele s-au întors să vadă cum a înflorit neamul pe care l-au hărăzit. Încântate de isprăvile acestuia ele au hotărât să-l trimită pe legendarul om-zeu Zalmoxes care să le fie îndrumător geto-dacilor.

Legenda spune că acesta s-a născut chiar în inima Munților Parâng, pe care îi cutreiera cât era ziua de lungă, iar mai târziu avea să devină una dintre cele mai enigmatice figuri ale spiritualității antice. Încă din vremea primelor mențiuni despre el în scrierile lui Herodot, oamenii s-au întrebat dacă acesta era doar un muritor cu o înțelepciune nemaiîntâlnită sau un zeu coborât printre oameni, iar această întrebare persistă și astăzi.

O altă poveste din Parâng vorbește despre Gebeleizis, zeul dac al furtunilor și al ploii. Se spune că acesta și-ar fi găsit refugiu într-o peșteră, iar oamenii, dornici să alunge ploile, trăgeau cu săgeți în nori, relatează site-ul Trăieșteromaneste.ro. Când ascunzătoarea sa a fost descoperită, Gebeleizis a făcut un legământ cu muritorii, oferindu-le ploi domoale, care să hrănească pământul, fără a-l îneca. De atunci, echilibrul fragil dintre ploaie și soare a dat naștere unei armonii naturale uimitoare, menținând ecosistemul acestor locuri într-o stare de perfecțiune.

Ce poți vizita în Munții Parâng

Masivul Parâng nu se distinge doar prin peisajele spectaculoase sau prin comunitățile de momârlani, ci și prin numeroase obiective turistice. Poate cea mai importantă atracție este Transalpina (DN 67C), cea mai înaltă șosea din România, care face legătura între Novaci (jud. Gorj) și Sebeș (jud. Alba), trecând totodată și prin județele Vâlcea și Sibiu. Cel mai înalt punct al traseului se găsește în Pasul Urdele, la altitudinea de 2.145 de metri.

La poalele șoselei se află Rânca, o stațiune montană situată la altitudine, ideală pentru sporturile de iarnă și pentru drumeții estivale. De asemenea, în inima masivului, există complexul glaciar Gâlcescu, un loc fascinant ce include Căldarea Dracului, Zănoaga Mare și Gâlcescu. Aceste depresiuni glaciare adăpostesc lacuri cristaline, și anume Gâlcescu, Vidal, Pencu, Păsări și Zănoaga. La fel de spectaculos este și complexul glaciar Roșiile, parte a celui mai vast ansamblu glaciar din Parâng, cel al Jiețului. Elementele sale definitorii sunt Căldarea Gemănarea și succesiunea de căldări dispuse în trepte Mândra, Roșiile și Zănoaga Stânei.

În același timp, în Parâng sunt zeci de trasee montane pentru amatorii de drumeții, care duc spre vârfurile Parângul Mare sau Parângul Mic, dar și către destinații spectaculoase precum Rânca sau Cârja, notează Travelminit.ro.

Regiunea ascunde și monumente naturale de o frumusețe rară, cum ar fi Peștera Polovagi, Peștera Muierilor și Peștera Bolii, impresionantele Chei ale Jiețului sau sălbaticele Chei Roșia. Pentru cei interesați de istoria locului, Muzeul Mineritului din Valea Jiului oferă o incursiune captivantă în viața ortacilor. Chiar dacă exploatările miniere nu mai sunt active în zonă, ruinele și tunelurile acestor mine pot fi astăzi vizitate. Nu în ultimul rând, bisericile vechi din zonă sunt mărturii ale legăturii profunde dintre localnici și Dumnezeu.

Vezi şi curiozităţi despre Munții Făgăraș!

Urmărește-ne pe Google News