Despre Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă” – scurt istoric

Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă” se află în casa natală a doctorului Vintilă Gheorghe. Părinții săi, Dinu și Sevasta, cei după care a fost numit muzeul, au fost primii învățători ai comunei și cei care au ridicat prima școală din localitate. Doctorul a locuit aici alături de părinți până la finalizarea ciclului primar.

În anul 1914, familia s-a mutat la București, unde părinții au contribuit, de asemenea, la înființarea unei instituții de învățământ, Școala de băieți „Alexandru Vlahuță”. Aici, Vintilă Gheorghe și-a continuat studiile, și încă din perioada facultății a început să colecționeze lucrări de artă, pictura fiind una dintre marile sale pasiuni.

Pe parcursul acestor ani, l-a cunoscut pe sculptorul Oscar Han, care i-a devenit mentor în demersul său de colecționar, o relație care s-a întins pe parcursul a patru decenii de achiziții.

De asemenea, l-a întâlnit pe pictorul Nicolae Tonitza, care l-a primit în atelierul său. De la acesta a adunat 18 lucrări. Ulterior, l-a cunoscut și pe Theodor Pallady, din creația căruia muzeul deține un număr impresionant de opere.

Către finalul vieții, medicul și-a dorit să doneze această colecție de mare valoare satului său natal, unde părinții lui au fost învățători. Singurele condiții pentru a o lăsa comunității de acolo a fost ca muzeul să poarte numele părinților săi și el să fie înmormântat în curtea muzeului, unde se odihnește și astăzi.

Astfel, colecția sa reunește întreaga școală românească de pictură de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În total, muzeul adăpostește 228 de lucrări originale de pictură, sculptură și grafică, expuse în 13 săli, într-o succesiune cronologică ce reflectă evoluția artiștilor plastici români.

Doctorul Vintilă a fost atras în mod special de creațiile cu influențe dobrogene, astfel că aici pot fi admirate lucrări inspirate din peisajele Dobrogei și ale Balcicului, dar și portrete de copii, precum celebrul „Cap de fetiță” de Tonitza, una dintre piesele reprezentative ale colecției.

Unde se află Muzeul Sevasta și Dinu Vintilă – program și tarife de vizitare

Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă” se află în comuna Topalu, județul Constanța. Construit chiar în casa natală a doctorului Gheorghe Vintilă, este situat pe strada Strada Dinu şi Sevasta Vintilă, la numărul 328 , la aproximativ 80 km vest de orașul Constanța, și la 7 kilometri de Cetatea Capidava, de-a lungul malului drept al Dunării.

Imobilul, inițial cu șapte camere, a fost extins pentru a ajunge la 13 săli expoziționale, dotate cu instalații moderne pentru conservarea operelor și sisteme de Securitate.

În curtea muzeului se află mormântul donatorului, alături de bustul său, realizat de sculptorul Oscar Han, în conformitate cu dorința sa exprimată înainte de deces.

Program de vizitare

  • Luni și Marți – închis
  • Miercuri – duminică: 10-18, în sezon; 09-17, în extrasezon

Tarife de vizitare

În perioada verii, biletul de intrare costă 15 lei şi, respectiv, 8 lei pentru elevi şi studenţi și gratuit pentru copiii cu vârsta de până în 7 ani.

Ce poți vedea la Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă

Pragul muzeului de artă de la Topalu este trecut de un număr redus de personae, fiindcă mulți nu știu de el și este situat ceva mai departe de drumurile care leagă localitățile importante ale județului Constanța, de drumul spre litoral.

Muzeul este unic în peisajul cultural rural din România, atât prin amploarea colecției, cât și prin valoarea artistică a operelor expuse.

În cele 13 săli sunt găzduite nu mai puțin de 228 de lucrări originale de pictură, sculptură și grafică, semnate de unii dintre cei mai importanți artiști români. Dintre aceștia îi amintim pe Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Theodor Aman, Corneliu Baba și Nicolae Dărăscu.

Colecția este extrem de valoroasă nu doar din punct de vedere estetic, ci și documentar, fiind o dovadă a evoluției artei plastice românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului XX.

Cap de fetiță - Nicolae Tonitza - Sursă foto - Muzeul de Artă Constanța
Cap de fetiță – Nicolae Tonitza – (Sursă foto – Muzeul de Artă Constanța)

Printre piesele de rezistență se numără două portrete sensibile și profunde realizate de Nicolae Tonitza, Cap de copil și Cap de femeie, lucrări reprezentative pentru stilul său expresiv și încărcat de umanitate.

Un alt punct de atracție major îl reprezintă una dintre ultimele picturi realizate de Nicolae Grigorescu din celebra serie Carul cu boi, considerată de critici drept una dintre cele mai emblematice creații ale artei românești. Această lucrare aduce o notă de autenticitate rurală care completează perfect spiritul muzeului.

De asemenea, pot fi admirate lucrări de Nicolae Grigorescu – Ciobănaş, Flori de nalbă; Mircea Demetrescu – Cap de fetiţă; Ştefan Luchian – Femeie cu copil la marginea oraşului; Octav Băncilă – Ţăran transilvănean, Peticarul, Flori, Cap de evreu; Theodor Pallady – Nud cu lalele, Natură moartă cu narghilea; Gheorghe Petraşcu – Pe malul mării, Peisaj cu case; Nicolae Tonitza – Câmpul cu maci, Fetiţa acrobatului; Francisc Şirato – Spoitori, Lalele; Ştefan Dimitrescu – Bunelul şi nepoata, Fetiţă la pupitru; Lucian Grigorescu – Natură moartă; Aurel Băeşu – Cap de ţărancă; Alexandru Ciucurencu – Femeie în gri; Corneliu Baba – Nud; Theodor Aman – Peisaj de ţară; Iosif Iser – Joc de copii; Camil Ressu – Gheorghe din Vlaici.

Alături de lucrările semnate de Grigorescu, Luchian și ceilalți maeștri ai școlii românești de pictură, colecția Vintilă reunește opere de mare valoare, fiind considerat un veritabil tezaur artistic al României.

Într-un cadru modest dar autentic, vizitatorii au ocazia rară de a admira creații de patrimoniu național, departe de agitația orașelor și în mijlocul unui peisaj care completează perfect atmosfera liniștită a muzeului.

Muzeul de Artă Constanța s-a judecat timp de 12 ani cu Mario Vintilă

Pentru colecția ”Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu, Muzeul de Artă Constanța s-a judecat timp de 12 ani cu Mario Vintilă, declarat urmaș al lui Gheorghe Vintilă și cel care a contestat deținerea colecției de către muzeu și a solicitat revocarea donației.

Ceea ce a invocat urmaşul lui Gheorghe Vintilă este o încălcare a clauzelor donatale prin nerespectarea condiţiilor de păstrare şi conservare a lucrărilor pe care doctorul le-a donat Muzeului de Artă Constanţa.

După nenumărate procese, Muzeul de Artă Constanța a câștigat definitiv procesul privind litigiul pentru lucrările de artă aflate în cadrul secției muzeului ”Dinu şi Sevasta Vintilă” din comuna Topalu, în februarie 2022.

Descoperă și Cheile Dobrogei – activități și trasee. Ce obiective turistice să vizitezi și cum ajungi aici

Cetatea Capidava – obiectiv turistic în apropiere de Topalu

Cetatea Capidava este un obiectiv turistic important la doar 7 kilometri distanță de Topalu și a jucat un rol strategic esențial în sistemul defensiv al Imperiului Roman.

Această cetate a fost ridicată la începutul secolului al II-lea, în timpul domniei împăratului Traian (98–117 d.Hr.), ca parte a eforturilor de consolidare a frontierei nordice a imperiului, după cucerirea Daciei.

Construcția fortificației a fost realizată de soldați din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, două dintre unitățile militare ale Romei. Capidava era amplasată strategic pe malul drept al Dunării, într-un punct cheie de supraveghere și control al traficului fluvial și terestru.

Cetatea a fost parte dintr-un lanț mai larg de castre și fortărețe construite în aceeași perioadă, menite să apere granița imperiului de incursiunile populațiilor barbare din nord. Ulterior, Capidava a fost refortificată și refolosită în diferite etape istorice.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”, arată discoverdobrogea.ro.

Sursă foto – Ghidul Muzeelor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.