O companie vrea să obțină energie nelimitată prin construirea unui „soare artificial”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un depozit comercial cu vedere la ocean, în capitala Noii Zeelande, Wellington, o companie încearcă să recreeze puterea unei stele de pe Pământ folosind un reactor neconvențional „din interior” cu un magnet puternic levitator în nucleu. Scopul ei este obținerea de energie nelimitată prin construirea unui „soare artificial”, relatează varianta online a postului de televiziune american CNN.
Cuprins:
SHORTCODE :: core/quote
Fuziunea - același proces care face ca soarele și alte stele să strălucească - este adesea numită „Sfântul Graal” al energiei curate: este aproape nelimitată, nu produce poluare pentru încălzirea planetei și nu are problema deșeurilor radioactive pe termen lung care afectează fisiunea, tehnologia nucleară pe care o folosește în prezent lumea.
La începutul acestei luni, OpenStar Technologies a anunțat că a reușit să creeze plasmă supraîncălzită la temperaturi de aproximativ 300.000 de grade Celsius sau 540.000 de grade Fahrenheit - un pas necesar spre producerea energiei de fuziune.
Compania a salutat-o ca pe o descoperire.
„Prima plasmă este un moment cu adevărat important”, a spus Ratu Mataira, fondatorul și CEO OpenStar, este „momentul în care știi că totul funcționează eficient”.
Companiei i-au trebuit doi ani și aproximativ 10 milioane de dolari pentru a ajunge aici, a spus el pentru CNN, făcând-o ieftină și rapidă în comparație cu multe dintre eforturile guvernamentale de decenii care au dominat spațiul energiei de fuziune.
Finanțare de peste 7,1 miliarde de dolari
OpenStar este doar unul dintre numeroasele startup-uri care vor să obțină fuziunea nucleară. Ele vin cu promisiuni mari și pachete de investiții - companiile de fuziune au atras finanțare de peste 7,1 miliarde de dolari, potrivit Asociației Industriei Fuziunii. Dar experții avertizează că mai este un drum lung și complex înaintea lor.
Dar recrearea acestui proces pe Pământ s-a dovedit a fi extrem de complicată.
Cum funcționează tehnologia
Tehnologia folosește o mașinărie în formă de gogoașă numită „tokamak”, care este alimentată cu două forme de hidrogen gazos - deuteriu, găsit în apa de mare și tritiu extras din litiu.
Temperatura din interiorul „tokamakului” poate atinge 150 de milioane de grade, de 10 ori mai fierbinte decât miezul Soarelui. În interiorul reactorului, izotopii de hidrogen se zdrobesc într-o plasmă, făcându-i să fuzioneze într-un proces care creează cantități enorme de energie.
Bobinele magnetice puternice din „tokamak” conțin plasma, iar tehnologia OpenStar răstoarnă acest lucru. În loc să aibă plasmă în interiorul magneților, are un magnet în interiorul plasmei.
Reactorul său are un singur magnet extrem de puternic care levitează în interiorul unei camere cu vid de aproximativ 16 picioare lățime, care arată ca o gogoașă de oțel pe picioare. Designul este modelat după plasma din câmpurile magnetice planetare, inclusiv cele ale Pământului.
Fizicianul Akira Hasegawa a venit cu conceptul în anii ’80, pe baza studiului său asupra plasmei din jurul planetei Jupiter.
Prima mașinărie care folosește aceste principii a fost construită la MIT, în colaborare cu Universitatea Columbia, a pornit în 2004, dar s-a închis în 2011.
„Nu avea să se extindă cu tehnologia pe care o aveau”, a afirmat Ratu Mataira, fondatorul companiei OpenStar Technologies.
Schimbând o parte din această tehnologie și folosind tipuri mai noi de magneți, OpenStar spune că a rezolvat problema întâlnită de cei de la MIT.
„Avantajul acestui reactor este că este mai ușor și mai rapid de proiectat decât un tokamak. Vă permite să repetați rapid și să îmbunătățiți performanța foarte, foarte rapid”, mai susține fondatorul companiei OpenStar Technologies.
Ce promit marile companii
OpenStar, care a strâns deja 12 milioane de dolari și urmează să primească o tranșă și mai mare de bani, intenționează să construiască alte două prototipuri în decurs de doi, până la patru ani, pentru a afla cum să extindă reactorul și cum să îl facă viabil.
OpenStar este una dintr-o constelație de companii de fuziune care a apărut în ultimii cinci ani, urmărind diverse tehnologii, a declarat Gerald Navratil, profesor de energie de fuziune și fizică a plasmei la Universitatea Columbia.
„Maturitatea domeniului este de așa natură încât acum capitaliștii de risc privat sunt dispuși să pună bani pentru a încerca să vadă dacă pot ajunge puțin mai repede la fuziune”, a spus el pentru CNN.
Una dintre cele mai mari întreprinderi comerciale, Commonwealth Fusion Systems, care folosește magneți supraconductori la temperatură înaltă într-un tokamak, a strâns peste două miliarde de dolari.
Alții, precum OpenStar, explorează tehnologii mai neobișnuite. Zap Energy, cu sediul în Seattle, încearcă să construiască un reactor compact, scalabil, care nu folosește deloc magneți, ci în schimb trage impulsuri de putere într-un flux de plasmă.
Întrebarea de un miliard de dolari este când va fi gata energia de fuziune. OpenStar spune șase ani. Commonwealth Fusion spune că poate furniza energie de fuziune către rețea la începutul anilor 2030. Zap Energy prevede un interval de timp similar.
Alte companii sunt mai precaute. Autoritatea pentru Energie Atomică din Marea Britanie, un organism guvernamental care dezvoltă fuziunea, a declarat că fuziunea nu va deveni o realitate comercială până în a doua jumătate a acestui secol, din cauza provocărilor științifice și de inginerie semnificative.
Uneori, startup-urile „tind să fie puțin agresive în ceea ce promit”, a spus Navratil. Există o mare diferență între a produce energie din fuziune și a avea un sistem practic care pune energie în rețea și este sigur, licențiat și funcțional, a adăugat el.
Mataira rămâne încrezător în capacitatea startup-urilor agile de a împinge lumea mai departe și mai rapid către o putere curată tentantă, care de zeci de ani a părut doar inaccesabilă.
„Nu toate companiile de fuziune vor avea succes, OpenStar ar putea fi una dintre acestea”, a spus el, „dar noi, ca societate, vom învăța mai repede”.
