O afacere feroviară uriașă, menită să modernizeze transportul de călători din România, s-a transformat într-un coșmar administrativ și penal. Din cele 37 de rame electrice interregionale Coradia Stream, achiziționate cu aproape două miliarde de lei, au ajuns, cu întârzieri uriașe, doar 21. Iar acestea circulă de ceva vreme, conform informațiilor obținute de Libertatea, pe șinele din România fără polițe de asigurare.
Cuprins:
În timp ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și CFR Călători își pasau răspunderea prin adrese oficiale, procedurile de achiziție a polițelor se făceau pe ascuns, prin e-mailuri, ocolind platforma de licitații publice (SEAP). Acesta este însă doar vârful aisbergului.
Pe fundal, statul român se luptă la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional pentru penalități de 83 de milioane de euro, un proces în care apărarea României a fost grav șubrezită de incompetența și bâlbâielile propriilor directori.
Problema imediată și cea mai gravă o reprezintă lipsa de acoperire în caz de accidente pentru ramele de zeci de milioane de euro bucata. Deși pare halucinant, trenurile de ultimă generație care au apucat să fie livrate și în valoare de multe milioane de euro au operat într-un haos al asigurărilor.
Conform contractului de servicii publice, responsabilitatea încheierii polițelor pentru vehicule și pentru personalul de tren revine strict în sarcina operatorului național, SNTFC CFR Călători SA, condus de Traian Preoteasa. Cu toate acestea, CFR Călători a refuzat sistematic să încheie la timp aceste polițe. Printr-o adresă din iulie 2025, CFR și-a declinat răspunderea în favoarea Autorității pentru Reformă Feroviară, invocând un articol din contract care permitea Autorității să preia asigurarea, reținând contravaloarea din compensația cuvenită operatorului.
La finalul lunii iulie 2025, polița temporară emisă de producător a expirat și, în mod normal, trenurile trebuiau trase pe dreapta. Intrată în panică, conducerea ARF (prin președintele de atunci, Mihai Barbu, și directorul general Ilie Cîrceag) a recurs la o soluție de avarie, la limita legii. Fără să publice niciun anunț în SEAP și fără o procedură competitivă, oficialii ARF au negociat direct, prin schimburi de e-mailuri cu reprezentanții Alstom și cu brokerul Fly Insurance, încheierea unei polițe la Asirom (în valoare de peste 225.000 de lei pentru o singură ramă).
Acest procedeu a atras imediat atenția Corpului de Control al Ministerului Transporturilor care, în decembrie 2025, a cerut explicații scrise pentru încălcarea flagrantă a legii privind achizițiile sectoriale și a solicitat chiar anularea polițelor încheiate în acest fel.
Situația a rămas critică și în prezent. Așa cum a confirmat oficial ARF în urma solicitărilor Libertatea, abia în luna august a anului trecut (2025) CFR Călători a lansat licitații publice pentru aceste servicii. Primele două au fost anulate pentru oferte inadmisibile. O a treia licitație a fost lansată pe 16 iulie 2026, iar, conform informațiilor publice din SEAP, o singură companie s-a arătat interesată la această a treia strigare. Până la definitivarea ei, funcționarea trenurilor este un act de echilibristică birocratică pe riscul statului. Și, așa cum ne-a comunicat și ARF, în cazul unor daune CFR Călători va suporta costurile. Adică, orice accident în care ar fi implicat vreun tren din acest lot nu are acoperire, iar statul este bun de plată.
ARF a evitat să clarifice toate întrebările pe care Libertatea i le-a adresat, dar a specificat că CFR Călători are datoria de a încheia polițele de asigurare. În ceea ce privește poziția CFR Călători în această chestiune, compania de stat a trimis următorul răspuns: „În ceea ce privește asigurarea ramelor Alstom, vă informăm că, din motive obiective, răspunsul vă va fi transmis ulterior, după finalizarea demersurilor aflate în curs”.
Prin aceste polițe, CFR Călători ar trebui să asigure riscurile pentru eventuale prejudicii aduse vehiculelor feroviare în timpul utilizării ramelor Coradia Stream. Acestea acoperă accidentele, incidentele sau evenimentele feroviare în care este implicat trenul pe timpul deplasării sau staționării, prăbușirii clădirilor, incendii, riscuri atmosferice (furtuni, inundații, trăsnete, avalanșe etc), explozii, cutremure de pământ, erupţii vulcanice, căderi de pietre, coliziuni, deraieri, alunecări sau surpări terasamentelor, prăbușirea podurilor sau tunelurilor, acte de vandalism etc.
Cum de s-a ajuns aici? Lipsa asigurărilor este doar o consecință a unui management dezastruos pe întreg parcursul contractului de 1,72 de miliarde de lei semnat în martie 2022 cu Alstom Ferroviaria. Contractul inițial prevedea livrarea tuturor celor 37 de rame până la 30 septembrie 2024. Însă, până la acea dată, francezii aduseseră un singur tren.
Ca urmare a acestor întârzieri gigantice (peste 315 zile), ARF a calculat penalități care, până în noiembrie 2025, ajunseseră la suma amețitoare de 415.333.877 de lei, adică aproximativ 83 de milioane de euro.
Însă în exact ultima zi a contractului (30 septembrie 2024), ARF a comis o eroare monumentală. Profitând de absența președintelui Ștefan Roșeanu (aflat în concediu), directorul general Ilie Cîrceag a semnat Actul Adițional nr. 3 (AA3). Acest act a prelungit durata contractului până în ianuarie 2026, dar nu a avut un grafic de livrări anexat fizic la momentul semnării - acesta fiind trimis de Alstom abia trei zile mai târziu.
Acest AA3 a fost considerat un „măr otrăvit”. Iar după aceea au urmat acțiuni inexplicabile ale conducerii ARF. După semnarea actului, ARF s-a pierdut într-o bâlbâială administrativă de proporții. Pe de o parte, în noiembrie 2024, ARF (prin Adresa 7311) a respins oficial noul grafic de livrare impus de Alstom, președintele de atunci Roșeanu argumentând că acceptarea unor termene extinse reprezintă un avantaj ilegal acordat furnizorului, încălcând documentația de atribuire și Legea 98/2016 (care permitea o durată maximă de 31 de luni).
Pe de altă parte, în corespondența internă și externă ulterioară (februarie 2025), Autoritatea s-a contrazis flagrant. Deși oficial nu acceptase graficul, în mai multe documente ARF a ajuns să menționeze și practic să își asume noul calendar revizuit impus de francezi. Această bâlbâială - în care mâna stângă a statului o contrazicea pe cea dreaptă - oferă companiei Alstom pe tavă argumente juridice perfecte.
Deoarece litigiul pe penalități se află în prezent pe rol la Curtea de Arbitraj, consecințele acestei incompetențe pun statul român într-o poziție de inferioritate. În decembrie 2025, Alstom s-a adresat Curții de Arbitraj Internațional, cerând anularea penalităților de 83 de milioane de euro. Francezii, susținuți puternic de oameni cu influență din România, se bazează exact pe semnătura lui Cîrceag de pe Actul Adițional nr. 3 și pe bâlbâiala ARF, susținând că prelungirea asumată a contractului anulează datoriile din urmă.
Tot în decembrie 2025, Curtea de Conturi a publicat un raport zdrobitor: ARF a plătit către Alstom avansuri nejustificate de sute de milioane de lei, a făcut plăți nelegale și a modificat ilegal contractul prin AA3, punând în pericol fondurile europene din care erau finanțate trenurile.
Într-un final, în luna iunie a acestui an, procurorii au deschis un dosar penal in rem. Vizați sunt foștii directori ai ARF, acuzați de abuz în serviciu și neglijență în gestionarea banilor publici, exact pentru semnarea controversatului act adițional care a viciat contractul.
România are de recuperat zeci de milioane de euro și de pus pe șine trenuri noi. În schimb, s-a ales cu un proces internațional incert, cu vagoane circulând neasigurate prin țară și cu anchete penale pentru funcționarii statului.
Mastermind2 08.09.2026, 19:27
Sa fim seriosi,bine ca circula,asta inseamna sa cauti nod in papura,trenul nu e masina,nu vad nici o problema ca nu au asigurare,care probabil costa cat un tren pt cativa ani,reparatiile le poate face CFR in caz de liveste o caruta