România perplexă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultima săptămână, Nicușor Dan, aflat trecător în funcția foarte grea de Președinte al României, a instaurat, în loc de România onestă, pe care a promis-o în campania electorală din 2025, România perplexă. Una în care uimirea este amestecată cu nedumerire, pe scară largă.
El are datoria, conform art. 80 din Constituție, să vegheze la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Guvernul României este una dintre cele mai importante autorități în arhitectura statului român. Iar din 5.05.2026 actualul Guvern a fost demis de Parlament (cu vot covârșitor – 281 contra lui Ilie Bolojan). De atunci, potrivit art. 110 din Constituție, acest Guvern nu mai avea voie să facă decât actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Dar, pentru învestirea unui nou Guvern, este obligatoriu ca Președintele să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru (conform art. 103 din Constituție), ceea ce ultima dată a făcut în 14.06.2026. După eșecul la votul din Parlament al propunerii de guvern Adrian Veștea (în. 22.06.2026), Nicușor Dan nu a mai făcut altă desemnare de candidat la funcția de prim-ministru.
A folosit tot felul de pretexte neprevăzute/nepermise de Constituție, de genul că așteaptă ca partidele parlamentare să-i prezinte/garanteze o majoritate, că așteaptă să treacă vacanța parlamentară, etc. Acest pretext al vacanței parlamentare a zgâriat pe creier mulți români, care fie nu-și permit să meargă deloc în vacanță, fie merg în vacanțe scurte (maximum una-două săptămâni). Deci nu 3 luni pe an, ca parlamentarii României, plătiți din bani publici pentru a munci în serviciul public (ca să nu mai amintim cât este de scurtă săptămâna lor de lucru obișnuită!). Chiar și după așa vacanță boierească, pe 1.09.2026, mulți români așteptau de la Nicușor Dan o desemnare de nou candidat la funcția de prim-ministru, sau măcar o nouă consultare cu partidele parlamentare, conform art. 103 din Constituție. Care a fost răspunsul lui? 0 desemnări, 0 consultări! Mă refer la consultări constituționale, că alea contează în economia respectării Constituției, de care chiar Nicușor Dan este responsabil...
Joia trecută, 3.09.2026, președintele Nicușor Dan, în fața clădirii CSM, a recunoscut că e evident că societatea așteaptă să avem un guvern, dar „nu am acționat prea mult pentru că mulți parlamentari erau în vacanță și, după cum știți, trebuia un vot fizic”. Ieri, 7.09.2026, la Curcani (o localitate cu un trecut semnificativ în istoria Mișcării Legionare din perioada interbelică – oare o fi pură coincidență?!), Președintele iar s-a fofilat și a bălmăjit niște vorbe ridicole despre neîndeplinirea datoriei sale constituționale de a desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru, pentru a da organului reprezentativ suprem al poporului român (Parlamentul, conform art. 61 din Constituție) posibilitatea să dea un vot de încredere (sau nu) asupra programului de guvernare și listei de miniștri propuse. În paralel, mass-media a comentat varianta desemnării unui domn respectabil, muncitor, actual secretar de stat la Ministerul Afacerilor Extrne, dar care deși are deja mulți ani de carieră în serviciul public, până acum nu a condus nici măcar un minister, darămite Guvernul. Adică un nou candidat din categoria Tomac+Veștea.
Care e marea problemă?
Blocajul mental al lui Nicușor Dan, combinat cu ignorarea Constituției. Personal, nu mă miră să văd acest blocaj (auzind unele istorisiri din mandatul său anterior la PMB - Primăria Municipiului București). Dar mă întristează profund, ca simplu cetățean plătitor de impozite și taxe și investitor aici, în România. Sunt sigur că funcția de Președinte al României este foarte grea, că este normal ca deținătorul ei să fie copleșit în anumite momente de prea multe informații și presiuni care se acumulează pe capul lui. Totuși, există și varianta morală și a legală să pleci acasă, atunci când pălăria e prea mare și-ți cade prea des peste ochi...
Care ar fi soluțiile la actuala situație politică a țării?
1. Intrarea în legalitate și desemnarea imediată a unui candidat mai bun decât Bolojan, Tomac, Veștea, care să convingă peste 233 de parlamentari să-i dea un vot de încredere, pentru programul de guvernare și lista de miniștri. Există în mod cert astfel de variante, am mai scris despre unele dintre ele, nu reiau acum.
2. Dacă va fi iar respinsă de Parlament o nouă propunere a Președintelui, organizarea de noi alegeri parlamentare (anticipate). Dacă se va ajunge acolo (în pofida variantei 1 de mai sus), asta ar puți ca blat între Nicușor Dan, Ilie Bolojan și George Simion (sau păpușarii lor), ceea ce ar însemna că iar ne-au luat de proști, după dezastrul democrației din 2024-2025.
O speranță
În calitate de creștin moderat (nu habotnic), azi, de Nașterea Maicii Domnului, exprim speranța că, prin grație Divină, în pofida neputințelor flagrante ale unora dintre liderii noștri politici, am putea avansa într-o direcție sănătoasă pentru țara noastră și pentru noi, cei care am ales să nu emigrăm de aici. Dar nu este mai mult de atât, o simplă speranță...
