Merdeneaua lui nea Mihai a apărut în Le Monde și e simbol al luptei de clasă în București
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bucureștiul a devenit recent scena unui conflict cultural neașteptat, având în centrul său două produse de patiserie: tradiționala merdenea românească și croissantul francez.
Cuprins:
Croissantul cu unt al lui Edmond Niculușcă a aprins disputa
Totul a pornit de la o postare video făcută pe 21 august de Edmond Niculușcă, o personalitate cunoscută pentru promovarea francofoniei și conservarea patrimoniului. În videoclipul său, publicat pe rețelele sociale, acesta lăuda croissantele cu unt vândute în braseria sa franțuzească, Mita Biciclista, situată în Piața Amzei din centrul Bucureștiului, și critica indirect gustul și calitatea merdenelelor produse de „nea Mihai” de la Patiseria Amzei.
Niculușcă, în vârstă de 36 de ani, apărut în videoclip purtând ochelari de soare rotunzi și o cămașă albă, a descris într-un ton ironic o „specie” de oameni care, în opinia sa, nu cunosc rafinamentul produselor franțuzești, preferând gustul margarinei din merdenele.
În postare, el a citat și celebrul gastronom francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin: „Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești”, stârnind furia internauților români, potrivit publicației Le Monde.
Val de reacții neașteptate
Criticile nu au întârziat să apară, iar utilizatorii rețelelor sociale au reacționat prin comentarii acide, meme-uri ironice și mesaje de susținere pentru merdenea.
Chiar dacă Niculușcă a șters ulterior videoclipul și și-a cerut scuze, valul de indignare deja luase amploare. În zilele care au urmat, sute de bucureșteni au stat la coadă, unii chiar mai bine de o oră, în fața Patiseriei Amzei pentru a cumpăra merdenelele făcute pe loc.
Unele persoane au postat fotografii savurând produsul tradițional în fața braseriei lui Niculușcă. O cântăreață locală a împărțit merdenele spectatorilor în timpul unui concert pe Arena Națională.
„Mai mult decât o simplă dispută între croissante și merdenele, acest incident a expus furia împotriva unui anumit tip de condescendență și clasificare socială”, a explicat pentru Le Monde antropologul Monica Stroe.
„Deși pare un conflict trivial, mâncarea reprezintă mai mult decât o necesitate fiziologică. Ea este un simbol, un mod de a exprima emoții, relații și identități.”
Croissant de 3 euro vs. merdenea de 1,5 euro
Dincolo de glume și ironii, acest episod a scos la lumină tensiunile sociale dintr-un București tot mai polarizat. Prețul unui croissant la Mita Biciclista este de 3 euro, iar un pain au chocolat ajunge la 5 euro, în timp ce o merdenea la Patiseria Amzei costă doar 1,50 euro.
Într-o țară unde salariul minim brut lunar este de 850 de euro, mulți locuitori din clasa de mijloc se regăsesc într-o situație economică precară. „Această mobilizare ar putea fi interpretată ca o recunoaștere colectivă a propriei vulnerabilități într-un context economic incert”, a adăugat Stroe.
Pentru mulți, însă, merdenea nu este doar o gustare ieftină, ci o amintire a copilăriei, mai ales în perioada comunistă și în anii de tranziție de după 1989. „Nea Mihai”, un bucătar de 65 de ani, pregătește merdenelele după o rețetă tradițională din Dobrogea, pe care le vinde de la o mică fereastră situată la parterul unei clădiri din Piața Amzei.
Antropologul Bogdan Iancu vede în acest eveniment și o dimensiune socială mai profundă: „La patiseria Amzei, spațiul nu este controlat sau amenajat. Oamenii mănâncă pe stradă, alături de necunoscuți, studenți, bătrâni, tineri moderni și persoane fără adăpost.”
Potrivit acestuia, coada pentru merdenea a fost mai mult decât o simplă dorință de a savura un produs; a fost o manifestare colectivă, „carnavalescă”, amuzantă și subversivă, care a creat un sentiment de comunitate într-un oraș tot mai divizat.
