Cum să mănânci de Paște, după ce ai ținut post, ca să nu ajungi la Urgențe. Sfaturile dr. Laura Ene, laureată a Galei Doctorului Digital, pentru a evita „explozia” pancreasului

Vedetele mesei de Paște: oul și carnea de miel. Profilul nutrițional și beneficiile asupra sănătății

Oul, ,,multivitamina” naturală, este considerat etalonul proteinei de înaltă calitate, fiind o sursă esențială de nutrienți. Medicii spun că este cel mai complet aliment din punct de vedere nutrițional. Un ou de mărime medie (aprox. 50 g) conține aproximativ 70-80 kcal, în timp ce carnea de miel, sursă de fier și Omega-3, are aproximativ 230-260 kcal per 100 g. Carnea de miel este o sursă densă de proteine și minerale, dar necesită atenție la gătire.

Recomandările medicului nutriționist pentru masa de Paște

Dr. Laura Ene subliniază că principala greșeală a românilor este consumul excesiv și simultan al tuturor preparatelor.

Medicul recomandă o abordare secvențială pentru a nu suprasolicita organismul: „În primul rând, ar trebui să nu înghesuim toate mesele, toate produsele de sărbătoare la o singură masă. Acesta este primul sfat. Să mâncăm ce este specific de sărbătoare. Chiar dacă am ieșit din post și nu am mai mâncat de mult brânză, mezeluri și alte lucruri, hai să ne limităm la ou, la drob, la ciorbă, la stufat, la friptură, cozonac și pască”.

Dr. Ene propune un model de organizare a zilei pentru a evita „explozia” calorică:

• Dimineața: O felie de cozonac la cafea.
• Prânz: Un aperitiv (ou, drob, ridichi, salată), urmat de un singur fel principal.
• Seara: Al doilea fel principal care a fost omis la prânz.

„Al doilea fel de mâncare îl spațiez și îl mănânc un pic mai târziu. Tocmai ca să nu aglomerez toate alimentele la o masă. Dacă mănânc la prânz ciorbă, seara mănânc friptură sau mănânc stufatul la prânz și seara ciorbă”, a recomandat dr. Ene.

Riscurile lipsei de cumpătare: indigestii, colecistite, pancreatite, hipertensiune arterială, hiperglicemii

Excesele alimentare, în special după perioade de restricție, pot avea consecințe severe asupra organelor interne, avertizează medicul nutriționist.

„Noi stăm flămânzi de obicei până la orele 13 când ajungem la masa de sărbători și începem cu brânză, cu cașcaval, cu mușchiuleț, cu icre, cu ou, cu drob, după care mâncăm ciorbă, după care mâncăm friptură și ce să vezi, mai intră și un stufat, hai și o felie de cozonac… și cum să nu sufere pancreasul și colecistul?”

Pericolele pot fi multiplle, de la simple indigestii, colecistită acută (probleme cu bila), hipertensiune arterială (tensiune crescută), gastrite, hiperglicemii (glicemii mărite) până la pancreatite (,,explozia pancreasului”), în special la combinarea cărnii grase cu alcoolul.

Sfaturi de la medicul nutriționist de Paște pentru categorii speciale

Persoanele care au deja diabet zaharat, hipertensiune arterială trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

• Se recomandă limitarea la unul sau maximum două ouă pe zi.
• Atenție la gătirea mielului: „Să încercăm când gătim carnea de miel să nu punem ulei suplimentar, deoarece acesta își lasă din grăsime și să-l consumăm cu multă verdeață”.
• Pasca fără zahăr: „Dacă o facem fără aluat și o facem cu un îndulcitor, e perfectă chiar și pentru diabetici”.

Recomandări pentru meniul de Paște pentru copii

Medicul avertizează că mielul poate fi greu de digerat pentru cei mici. „Copiii nu tolerează foarte bine carnea de miel. În cazul lor o putem înlocui cu o friptură de curcan sau de pui”. În privința dulciurilor, dr. Laura Ene sugerează moderația și asocierea ouălor de ciocolată cu fructe: „Să alegem niște ouă de ciocolată mai mici și să le punem între fructe. Adică să luăm un ou cu un măr. Asta e recomandarea mea pentru copii”.

Conform Harvard Health Publishing, consumul moderat de ouă nu este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare la persoanele sănătoase. Un studiu publicat în jurnalul Heart sugerează că un consum moderat poate avea chiar efecte protectoare asupra sistemului cardiovascular.

Cercetările publicate în National Institutes of Health (NIH) subliniază că mielul crescut pe pășune are un profil favorabil de acizi grași și acid linoleic conjugat (CLA), care pot sprijini sănătatea metabolică

Cumpătarea în alimentație nu înseamnă interdicție, ci o gestionare inteligentă, așa cum ne recomandă și dr. Laura Ene, „să mâncăm cu gândul că mai e și mâine o zi”. Medicul a precizat la Gala Doctorului Digital că rolul unui nutriționist în viața unui om nu este acela de a-i face restricții, ci de a-l învăța să mănânce, mai ales ce nu este la dietă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE