Taxa pe apă care va scumpi pastilele: Simona Cocoș avertizează că românii pot rămâne fără medicamente ieftine

Directiva apelor uzate și riscul dispariției medicamentelor, o „furtună” cu efecte dezastruoase

Cea mai mare îngrijorare actuală a industriei farmaceutice este Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, care introduce principiul „poluatorul plătește”. Dacă este aplicată în forma actuală, riscă să afecteze disponibilitatea unor tratamente accesibile. 

Aceasta obligă producătorii de medicamente și de cosmetice să suporte costurile pentru curățarea avansată a apelor reziduale din orașe (eliminarea micropoluanților). Deși industria farmaceutică susține că este responsabilă pentru doar 1% din acești poluanți, ea este pusă să suporte cea mai mare parte a poverii financiare.

„Riscăm să pierdem medicamentele acestea ieftine și foarte folosite: antibioticele, metforminul pentru diabet sau tratamente pentru sistemul nervos central”, avertizează Simona Cocoș.

Scumpiri uriașe: antibioticele cu 220%, Metformin cu 900%

Impactul financiar estimat la nivel european este colosal, crescând de la 1,5 miliarde euro la peste 11 miliarde euro. Acest lucru va lovi direct în medicamentele generice, ale căror costuri de producție ar putea crește cu 50-60%.

În state precum Țările de Jos, estimările indică scumpiri de 220% pentru antibioticele critice și de până la 900% pentru tratamentele de primă linie în diabet. Directiva Europeană privind tratarea apelor uzate trebuie aplicată până în 2028.

Ministerul Sănătății a fost avertizat că medicamentele ieftine ar putea dispărea de pe rafturile farmaciilor 

În România, prețurile acestor medicamente sunt plafonate de Ministerul Sănătății la un nivel foarte mic.
Țara noastră aplică un mecanism de stabilire a prețurilor care menține medicamentele printre cele mai ieftine din UE. Dacă fabricile nu vor mai putea acoperi costurile suplimentare, vor fi forțate să oprească producția, lăsând pacienții fără alternative.

Simona Cocoș a explicat că a ridicat această problemă a Directivei apelor uzate în discuțiile cu autoritățile, dar răspunsul primit de la Ministerul Sănătății a fost unul de neputință, invocând faptul că decizia aparține Ministerului Mediului.

,,Noi am ridicat această problemă și la Ministerul Sănătății și răspunsul a fost: ‘Nu este la noi, este la Ministerul Mediului’. Dar impactul este în sănătate, pentru că dacă aceste medicamente dispar, pacienții nu mai au cu ce să se trateze. Deci, Ministerul Sănătății trebuie să fie implicat, chiar dacă Directiva este gestionată de Ministerul Mediului. Riscăm să pierdem medicamentele acestea ieftine și foarte folosite. Dacă prețurile rămân plafonate de Ministerul Sănătății, aceste medicamente vor deveni neprofitabile și vor dispărea de pe piață”,a  explicat managerul companiei farma.

În prezent, medicamentele generice acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienții români, însă reprezintă sub 20% din valoarea totală a pieței farmaceutice.

Soluția elvețiană și declararea sectorului farmaceutic „strategic”

Apelul Simonei Cocoș este „Să nu așteptăm 2028, să facem acum ceva”. În opinia sa, modelul elvețian, unde costul curățării apelor este acoperit printr-o taxă simbolică la factura de apă a întregii populații, ar putea fi pretabil, fiindcă ar salva astfel prețul medicamentelor esențiale, protejând pacienții și industria farmaceutică.

Tot pentru a salva medicamentele ieftine, industria cere ca producția de medicamente să fie declarată sector strategic. Acest lucru ar permite eliminarea taxelor sufocante (precum taxa Clawback pentru medicamentele ieftine) și ar asigura că românii vor găsi în continuare antibiotice sau tratamente de diabet la prețuri pe care și le pot permite.

Câteva spitale evită licitațiile corecte pentru biosimilare, afectând direct bugetele de sănătate

În afara riscurilor viitoare, managerul Zentiva a reclamat și practicile abuzive în achizițiile publice din România, care blochează accesul la medicamentele biosimilare (variantele accesibile ale produselor biologice).

 „Se întâmplă ca spitalele din România să publice licitație cu două linii, adică o linie cu o cantitate mai mare destinată medicamentului original și o linie cu o cantitate mai mică pentru medicamentele biosimilare. Acest lucru este ilegal și noi am semnalat acest lucru Ministerului Sănătății de mai multe ori.”

Deși ar trebui să liciteze doar substanța activă, câteva spitale creează licitații „cu două linii”, rezervând cantități mari pentru produsele originale scumpe. Potrivit, Simonei Cocoș, „pacienții nu sunt afectați, dar sunt afectate bugetele de spital. În loc să faci economie, plătești mai mult”.

Potrivit datelor, 1 din 4 medicamente administrate în spitale este un produs al companiei farma, care are o cotă de piață 24,4% la volum.

Liderul farma care lansează de 7 ori mai multe medicamente decât media industriei

În ciuda contextului economic, Zentiva își confirmă rolul de pilon al sănătății, investind masiv în diversificarea portofoliului. Analiza pieței din ultimii trei ani arată o performanță record: din cele 640 de produse noi lansate de 112 companii generice, 45 aparțin Zentiva.

„Practic, lansăm de șapte ori mai mult față de media industriei”, a explicat Cosmina Cosma, director de marketing la aceeași companie farmaceutică. 

Aceasta a subliniat responsabilitatea uriașă de a fi numărul 1: „În momentul în care produci un medicament în 10 milioane de unități, este responsabilitatea ta să te asiguri că nu există întreruperi în aprovizionare, pentru că nu are cine să îți ia locul și să livreze un volum atât de mare”.

Producția locală: Anticoagulante „Made in România” pentru sute de mii de pacienți

Impactul industrial al companiei farmaceutice este global: aproximativ 75% – 78% din producția celor două fabrici din București merge către export, ajungând în 43 de țări, inclusiv în Germania și Franța. Totuși, mândria locală rămâne producția de tratamente moderne pentru români, susținută de investiții de peste 56 milioane de lei în 2024.

Un succes recent este fabricarea Rivaroxaban, un anticoagulant modern a cărui variantă originală era extrem de scumpă. „Suntem foarte mândri că este un tratament modern și se produce în România”, declară Simona Cocoș. Impactul este direct: prețul a scăzut de la câteva sute de lei la câteva zeci de lei, iar de la 1 aprilie 2026, medicamentul va fi compensat, devenind o soluție accesibilă pentru sute de mii de pacienți. Cel mai vândut medicament cu rețetă ( prescripție) din România este metamizol, cu 10,5 milioane de cutii în ultimele 12 luni (2025), fabricat de această companie farmaceutică.

Românii au cumpărat medicamente de 7,5 miliarde de euro în 2025, dar consumul a scăzut. În SUA, prețurile pentru medicamentele generice ar putea crește din cauza blocajului din Strîmtoarea Ormuz, în condițiile în care aproape 50% dintre ele provin din India.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE