Ce se întâmplă în creierul și plămânii copiilor care vapează și de ce medicii spun că nu mai e o joacă „Ajunge la creier în 7 secunde”

„Nu e fum, e chimie care ajunge direct la creier”

În multe familii, scena este deja familiară. Copilul stă liniștit în cameră, nu miroase a țigară, nu pare să facă nimic grav. În realitate, spun medicii, exact asta face vapatul atât de periculos: creează impresia că nu se întâmplă nimic.

„Mulți părinți cred că vapatul e doar o fază. Se joacă și o să-i treacă. Treziți-vă: nu e o joacă, este o captivitate chimică”, avertizează medicul pneumolog Ștefan Popa, de la Centrul Medical Speranța Craiova.

Explicația este biologică, nu morală. Dispozitivele moderne folosesc săruri de nicotină. Acestea sunt absorbite extrem de rapid și ajung la creier în câteva secunde. Mult mai repede decât la o țigară clasică.

„Fiecare inhalare inundă creierul cu o plăcere artificială. În scurt timp, copilul nu mai poate simți satisfacție fără acest stimulent”, explică medicul.

Asta înseamnă dependență. Iar când nicotina lipsește, apar sevrajul și comportamentul pe care părinții îl interpretează greșit, sub formă de nervozitate, anxietate, lipsă de concentrare sau insomnie.

Creierul adolescentului este cel mai vulnerabil

Medicul Florin Ioan Bălănică spune că problema principală nu este doar nicotina, ci vârsta la care apare consumul: „Nu e doar un obicei, e o intervenție chimică pe creierul în dezvoltare”, explică medicul într-o postare pe Facebook.

Iar consecințele psihice apar surprinzător de repede: „Crește riscul de anxietate, depresie și dependențe ulterioare. Nu e doar un obicei, e o intervenție chimică pe creierul în dezvoltare.”

Un element important este mecanismul de recompensă. Nicotina activează dopamina, substanța plăcerii. Creierul adolescentului învață rapid asocierea dintre stres, vape și relaxare. Problema este că după câteva săptămâni creierul nu mai produce dopamină normal fără stimul. De aici apare comportamentul pe care părinții îl interpretează greșit:

• dificultăți de atenție și memorie

• creșterea anxietății și depresiei

• risc mai mare de alte dependențe ulterior

Un detaliu important este acela că vape-urile nu sunt folosite ca țigările. Adolescenții nu ies afară la o pauză de fumat. Pot inhala constant, inclusiv în cameră sau chiar la școală. Creierul primește doze repetate toată ziua. De aici senzația că „nu se mai poate opri”.

Ce inhalează, de fapt, copiii când vapează

Vaporii nu sunt apă. Asta este concluzia unanimă a studiilor medicale. Aerosolii țigărilor electronice conțin particule ultrafine, metale grele precum nichel sau plumb, compuși organici toxici și agenți aromatizanți. Substanțele sunt transportate de propilen glicol și glicerină încălzite la temperaturi mari.

„Sub aromele de căpșuni și mango se ascunde un cocktail conceput pentru dependență maximă”, mai explică Dr. Ștefan Popa, medic pneumolog la Clinica Speranța Craiova în postarea sa.

Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat că acești vapori nu rămân doar în căile respiratorii.

„Vaporul pătrunde foarte ușor nu doar în aparatul respirator, ci trece dincolo de alveole și ajunge în sânge. Ajuns în sânge, acționează ca orice poluant și produce leziuni diferite”, a declarat medicul pentru Agerpres. În formele acute, spune specialistul, apare chiar pneumonie chimică severă și uneori este nevoie de suport respirator.

Boala care a alarmat lumea medicală: EVALI

În 2019, spitalele din SUA au început să primească tineri cu insuficiență respiratorie severă. Mulți nu fumaseră niciodată țigări. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a investigat fenomenul, iar bilanțul final a scos la iveală 2.807 de cazuri de afectare pulmonară și 68 de decese confirmate.

Boala a primit numele EVALI, adică o leziune pulmonară asociată țigărilor electronice. Pacienții aveau inflamație severă, lichid în plămâni și necesitau uneori terapie intensivă. În raportul oficial, CDC arată că majoritatea cazurilor implicau produse de vapat iar simptomele includeau tuse, febră, dispnee și afectare digestivă.

Un studiu publicat în New England Journal of Medicine a analizat lichidul prelevat direct din plămânii pacienților. Cercetătorii au găsit vitamina E acetat în aproape toate probele analizate, substanță folosită ca agent de îngroșare în unele lichide pentru vapat.

Iar The Lancet Respiratory Medicine a arătat că boala este dificil de diagnosticat, pentru că seamănă cu o pneumonie. Diferența este că antibioticele nu funcționează.

„Plămânul popcorn”, cicatrici pe viață de la vapat

Medicii avertizează și asupra bronșiolitei obliterante, numită popular „plămân popcorn”. Specialiștii Donal OShea și Gerry McElvaney explică faptul că diacetilul, un agent aromatizant folosit pentru gustul de unt, devine toxic atunci când este inhalat. Produce inflamații și cicatrizări ale bronhiolelor.

„Nu există leac. Odată afectați, plămânii rămân cu leziuni permanente”, spun experții.

Simptomele sunt tuse persistentă, respirație șuierătoare și oboseală severă. În cazuri extreme se poate ajunge la transplant pulmonar.

Iar pericolul nu este doar din studii. În septembrie 2025, o elevă de clasa a VII-a din Iași a ajuns la spital după ce a folosit un dispozitiv de vapat în pauză. Era incoerentă, tremura și avea halucinații. Analizele au arătat derivați de substanțe interzise în organism.

Cele 8 efecte ale vapatului asupra corpului

Un material amplu publicat de Daily Mail și bazat pe cercetări recente descrie efectele sistemice ale vapatului. Și problema cea mai mare este că nu vorbim doar de plămâni.

Distrugerea ADN-ului pulmonar – când lichidele sunt încălzite, glicerolul poate produce formaldehidă, un compus cancerigen. Aceasta produce mutații ADN și inflamație cronică, mecanism implicat în apariția tumorilor.

Afectarea inimii – nicotina eliberează adrenalină. Crește pulsul, tensiunea și consumul de oxigen al inimii. Cardiologii avertizează că apare inflamația vasculară, un factor major pentru infarct și AVC. Și Beatrice Mahler atrage atenția că substanțele pot declanșa coagularea în vase: „De aici până la infarct este doar un pas”.

Inflamația intestinului – substanțele din vape pot deteriora bariera intestinală. Bacteriile pot trece în sânge și pot genera inflamație cronică, asociată cu diabet, boli autoimune și afecțiuni hepatice.

Probleme de concentrare – utilizatorii raportează mai des dificultăți de memorie și decizie. Nicotina modifică neurotransmițătorii implicați în atenție.

Sistem imunitar slăbit – studiile au arătat că neutrofilele (celule imune) nu mai reacționează eficient la bacterii după expunerea la vapori.

Afectarea dinților și gingiilor – nicotina reduce circulația sângelui în gingii. Apar retracția gingivală și pierderea dinților.

Modificări precanceroase în gură – celulele bucale prezintă modificări ADN similare fumătorilor.

Îmbătrânire prematură a pielii – nicotina reduce oxigenarea pielii și producția de colagen, afectând vindecarea rănilor.

Un studiu realizat la Universitatea Anglia Ruskin a arătat că inclusiv lichidele fără nicotină produc stres oxidativ și inflamație în celulele pulmonare și afectează vasele de sânge. Așadar, eliminarea nicotinei nu face dispozitivele sigure.

De ce sunt atrași copiii de vapat

Medicii și oficialii europeni spun că răspunsul este simplu: marketingul. Arome de bomboane, gumă sau fructe, dispozitive colorate și design de gadget. Comisarul european Wopke Hoekstra a declarat că industria și-a ales foarte clar publicul țintă prin aceste strategii, și anume copiii de 11-13 ani. Și Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că tinerii sunt „recrutați și prinși de mici în capcana nicotinei”.

Pentru părinți, este esențial să înțeleagă semnele dependenței, care sunt foarte discrete: iritabilitate, scăderea concentrării, insomnie sau izolare. Copilul nu caută obiectul, ci nicotina. De aceea, medicii insistă asupra unui lucru vital, că nu pedeapsa rezolvă problema și că este vorba de o dependență biologică.

„Nu este vorba de lipsă de voință”, spune medicul Ștefan Popa. „Este o substanță care le-a modificat biologia.”

Țigara electronică poate fi considerată de unii adulți o alternativă la tutun. Pentru copii însă, spun medicii și studiile internaționale, ea devine adesea prima dependență serioasă. Nu miroase, nu face fum și pare inofensivă. Dar ajunge în doar 7 secunde la creier și în câteva luni poate produce modificări reale în plămâni. Iar pentru tot mai mulți adolescenți, vapatul este începutul unui dezastru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE