Varza din jad care atrage milioane de vizitatori: povestea uneia dintre cele mai iubite comori ale Chinei

Sculptura are o înălțime de doar 19 centimetri, însă popularitatea sa este atât de uriașă încât conducerea muzeului i-a dedicat o sală întreagă de expoziție. Mai mult, instituția publică din timp perioadele în care piesa este împrumutată altor galerii, astfel încât turiștii sosiți din toate colțurile lumii să nu fie dezamăgiți.

O capodoperă din jad de doar 19 centimetri

Realizată dintr-un singur bloc de jadeit alb și verde, sculptura redă cu o precizie uimitoare o legumă proaspătă, având frunzele acoperite parțial de nuanțe naturale ce dau senzația de rouă. Un sculptor rămas necunoscut a folosit imperfecțiunile mineralei pentru a crea iluzia nervurilor plantei, ascunzând printre frunze o lăcustă și o greaieră.

Așezată discret pe un suport de lemn, piesa atrage cozi interminabile de oameni dornici să o fotografieze. Deși muzeul din capitala Taiwanului primește anual aproximativ două milioane de vizitatori, reprezentanții instituției recunosc că varza din jad este motivul principal pentru care mulți dintre aceștia trec pragul muzeului.

Popularitatea operei a transformat-o într-un adevărat simbol cultural. Imaginea legumei de jad se regăsește pe mii de suveniruri, jucării de pluș și replici vândute în magazinul muzeului, fiind considerată de public o veritabilă „comoară națională”.

Din Orașul Interzis până la refugiul din Taiwan

La fel ca o mare parte din colecția Muzeului Palatului Național din Taipei, varza de jad a aparținut familiei imperiale chineze și a fost adăpostită inițial în Orașul Interzis din Beijing. Descoperită într-un ghiveci din email colorat după căderea dinastiei Qing în 1912, piesa a fost expusă pentru prima dată publicului în anul 1928, având un succes instantaneu.

În anii ’30, din cauza amenințării invaziei japoneze, mii de cufere cu comori imperiale au fost evacuate și ascunse în temple și peșteri din China. Ulterior, la finalul Războiului Civil Chinez, forțele naționaliste ale lui Chiang Kai-shek au transportat circa 700.000 de obiecte valoroase pe insula Taiwan.

Istoricii de artă leagă originea sculpturii de o zestre oferită împăratului Guangxu de către una dintre consoartele sale în anii 1880. În tradiția chineză, varza alb-verde este asociată cu puritatea, în timp ce insectele de pe frunze simbolizează fertilitatea și abundența.

Ghidul turistic local asociază frecvent piesa cu alte două artefacte din colecție: „Piatra în formă de carne” (o bucată de jaspis sculptată ca o bucată de burtă de porc fiartă) și un vas antic din bronz numit „Mao Kung Ting”. În mod umoristic, acest trio este numit adesea de vizitatori „oala de porc cu varză murată”.

Miza artistică versus fenomenul de masă

Cu toate că piesa este iubită de publicul larg, mulți istorici de artă rămân rezervați în privința valorii artistice intrinseci a obiectului, explicând că sculpturile realiste în jad erau foarte răspândite în timpul dinastiei Qing.

Faptul că nu există documente istorice clare despre cine a comandat sau cine a sculptat varza a determinat Ministerul Culturii din Taiwan să o încadreze oficial doar la categoria „vechime semnificativă”, și nu ca o comoară națională de prim rang.

„Popularitatea și valoarea sa istorică sunt în mod clar neproporționate. La fel ca în cazul filmelor, un blockbuster nu este neapărat o capodoperă și invers. Muncim din greu pentru a promova alte expoziții grozave, dar uneori singurul lucru la care oamenii se gândesc este varza. E ca și cum un cântăreț ar fi ținut minte doar pentru acel hit”, a precizat Wang Shao-chun, fost cercetător în cadrul diviziei de antichități a muzeului.

Tensiuni cu Beijingul și amenințări la Praga

Varza de jad părăsește rareori vitrina securizată din Taipei. Protejată de sticlă armată și ancorată cu sfori speciale din cauza seismelor frecvente din Taiwan, sculptura este transportată cu escortă polițienească la aeroport doar în situații excepționale.

Un astfel de moment a avut loc în august 2025, când piesa a fost împrumutată Republicii Cehe în cadrul expoziției aniversare ce marca un secol de la fondarea Muzeului Palatului.

Manevra diplomatică a iritat profund Beijingul, care revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său. Autoritățile chineze au acuzat Taipeiul de „manevre separatiste” prin intermediul schimburilor culturale.

Tensiunile au escaladat în septembrie 2025, când guvernul taiwanez a primit un e-mail anonim care amenința cu atacuri teroriste și incendieri dacă expoziția din Praga nu va fi oprită.

În ciuda amenințărilor, securitatea a fost sporită, iar expoziția a rămas deschisă, marcând prima apariție a faimoasei sculpturi pe continentul european.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE