Președintele Nicușor Dan a trimis înapoi la Parlament legea hidrocentralelor din ariile protejate. Ce modificări cere Administrația Prezidențială

Fără a contesta decizia judecătorilor constituționali, șeful statului invocă necesitatea unei reevaluări de fond a oportunității și eficienței soluțiilor legislative, dar și introducerea unor garanții suplimentare pentru protecția mediului.

Date tehnice și economice din 2021, folosite pentru decizii din 2026

Unul dintre principalele argumente invocate în cererea de reexaminare transmisă de Cotroceni se referă la fundamentarea învechită a actului normativ.

Administraţia Prezidenţială arată că argumentele inițiale ale legii s-au bazat, în principal, pe criza preţurilor la energie din anul 2021 şi pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context.

Reexaminarea legii are loc însă în august 2026, iar datele tehnice, economice, energetice şi de mediu nu au fost actualizate corespunzător.

Preşedintele Nicuşor Dan atrage atenţia că existenţa unor aprobări emise înainte de anul 2007 nu demonstrează automat că aceste proiecte mai păstrează, după aproape două decenii, aceeaşi fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică.

În opinia Preşedinţiei, Parlamentul ar trebui să verifice din nou stadiul actual al lucrărilor, costurile reale de finalizare, durata estimată a execuţiei, capacitatea energetică ce poate fi pusă efectiv în funcţiune şi existenţa unor soluţii alternative mai puțin nocive pentru mediu.

Ce prevedea legea trimisă la promulgare

Actul normativ transmis Preşedinţiei pentru promulgare stabilea că autoritatea centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor poate dispune, la solicitarea beneficiarului, scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate.

Măsura viza în mod direct obiectivele de investiţii pentru amenajări hidroenergetice aprobate şi aflate în execuţie sau demarate înainte de 29 iunie 2007.

Totodată, actul normativ introducea excepţii de la aplicarea legislaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte specifice care vizează apărarea, securitatea naţională sau reacţia la situaţii de urgenţă.

Modificările vizau și capacităţile existente de producere sau transport al energiei electrice amplasate în arii protejate, supuse unor lucrări de mentenanţă, retehnologizare ori modernizare.

Administraţia Prezidenţială susţine însă că, în forma actuală, legea oferă garanţii procedurale mai reducede pentru scoaterea definitivă a unor suprafeţe din ariile protejate decât cele prevăzute în prezent pentru simple corectări tehnice ale limitelor acestora.

Riscul de suprapunere legislativă și noi litigii

Un alt punct critic semnalat de șeful statului este suprapunerea mai multor reglementări care vizează proiectele hidroenergetice şi obiectivele de interes public major.

În cererea de reexaminare sunt amintite Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022, actele normative privind securitatea naţională, legislaţia generală referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, dar şi noile dispoziţii europene şi naţionale privind zonele prioritare pentru biodiversitate.

Această suprapunere de regimuri juridice ar putea genera, avertizează Prezidenția, competenţe concurente între instituții, proceduri administrative dificil de corelat şi, în final, noi litigii în instanță care ar bloca din nou proiectele.

În acest context, preşedintele consideră necesară elaborarea unui cadru legislativ unitar, care să definească clar proiectele vizate, autorităţile competente şi garanţiile de mediu.

Clarificările tehnice cerute de Nicușor Dan

Pentru ca legea să fie aplicabilă fără echivoc, Administrația Prezidențială propune Parlamentului redefinirea și clarificarea mai multor noțiuni-cheie:

• Definirea noțiunii de „beneficiar” și stabilirea unor criterii obiective pentru identificarea entităților care pot solicita modificarea limitelor unei arii protejate.
• Excluderea explicită a siturilor Natura 2000, prin precizarea expresă că derogările nu se pot aplica suprafețelor din această categorie de protecție europeană.
• Obligativitatea studiilor științifice și a avizelor de specialitate emise anterior oricărei decizii de modificare a limitelor ariilor protejate.
• Clarificarea termenilor tehnici precum „mentenanţă”, „retehnologizare” şi „modernizare”, alături de criterii clare pentru diferenţierea lucrărilor cu impact redus de intervenţiile majore asupra instalaţiilor sau mediului.

Ce a stabilit Curtea Constituțională

Procesul legislativ reîncepe în Parlament după ce Curtea Constituţională a stabilit, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituţia în raport cu sesizarea analizată.

Judecătorii CCR au apreciat că prevederile referitoare la modificarea limitelor ariilor protejate vizează exclusiv ariile de interes naţional, nu şi siturile din reţeaua europeană Natura 2000, iar legislaţia europeană privind protecţia mediului rămâne aplicabilă de la caz la caz.

De asemenea, CCR a considerat că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) reprezintă o aplicare a atribuţiilor existente ale instituției, respingând totodată și criticile privind presupusa retroactivitate a legii sau nerespectarea principiului bicameralismului.

Cu toate acestea, decizia CCR confirmă doar constituționalitatea textului, fără a bloca dreptul constituțional al președintelui de a cere o nouă analiză privind oportunitatea și claritatea normelor adoptate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE