Autoritatea Electorală Permanentă, teoretic arbitru în jocul politic și electoral, dar mereu populată la vârf de oameni de partid
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se pregătește de un nou scrutin prezidențial, după o serie de alegeri care au ridicat mari semne de întrebare, inclusiv prin modul de acțiune al unei instituții ca AEP, unde Coaliția de guvernare pentru moment nu vrea să schimbe șeful, care se înscrie pe linia oamenilor cu un trecut bogat în funcții date de partid, dar și cu un anturaj unde nu lipsesc persoane apropiate și de Călin Georgescu.
Ideea de reformă la vârful instituțiilor pare de multe ori străină partidelor politice, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu e o excepție. AEP, conform legii sale de funcționare, are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Practic, este instituția-cheie din spatele organizării unui rând de alegeri.
AEP se ocupă de acceptarea sau respingerea persoanelor din corpul de experți electorali. Din rândul acestor experți electorali sunt șefii secțiilor de votare din întreaga țară la un scrutin. De asemenea, cu avizul AEP are loc și delimitarea secțiilor de votare la nivel național. În Biroul Electoral Central, AEP are nu mai puțin de trei reprezentanți, adică președintele și cei doi vicepreședinți, pe lângă cei cinci judecători de la ÎCCJ și reprezentanții partidelor. De multe ori, inclusiv comunicatorul principal al unui Birou Electoral Central provine din rândul AEP.
Șefii AEP sunt numiți prin negociere politică, dar ar trebui să fie apartidici, cel puțin pe hârtie, deși au un bogat trecut politic, după cum ne-a arătat istoria ultimelor decenii.
„Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ.
Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor”, este prevederea principală din legea privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, precum și pentru funcționarea Autorității Electorale Permanente, legată de numirea noului șef. Audierea pretendenților la funcție este făcută de comisiile juridice reunite, cele care înaintează raportul pozitiv sau negativ plenului reunit.
Înregimentarea politică, o tradiție
Tradiția a fost inaugurată de la prima conducere și a fost continuată cu brio de partide. Primul șef al AEP, Octavian Opriș (2004-2012), avusese înainte de a prelua funcția nu mai puțin de patru mandate de deputat și senator. A doua șefă a AEP, însă doar pentru patru ani (2012-2016), a fost Ana Maria Pătru, membră a PDL, formațiune care a și susținut-o pentru funcție.
A treia persoană ajunsă în această funcție, Daniel Barbu, a fost ministru al Culturii din partea PNL, fiind membru al formațiunii liberale, apoi al ALDE. De altfel, cu susținerea ALDE a fost înscăunat la șefia AEP. Penultimul șef al AEP, Constantin Mitulețu Buică, a fost membru PSD, fiind consilier județean în Dolj din partea acestei formațiuni.
Lista oamenilor cu trecut politic, dar care ar trebui să asigure echilibrul în timpul perioadei electorale, e încheiată de Toni Greblă, politician care a bifat cu succes două mandate de parlamentar din partea PSD, câțiva ani la CCR (unde bineînțeles a renunțat la funcția de partid), o funcție tot fără carnet de partid la Consiliul Legislativ (șef de secție), precum și funcția de prefect al Capitalei.
Greblă a subliniat la finalul lunii decembrie că alegerile au fost organizate „impecabil”, deși CCR a decis anularea primului tur al prezidențialelor. De asemenea, presa a arătat că în anii trecuți, Greblă a participat la tăierea unui porc alături de persoane din anturajul lui Călin Georgescu, dar și George Simion (președintele AUR), în timp ce în perioada campaniei electorale, soția sa distribuia mesaje de susținere a candidatului prorus.
În actuala formulă de patru din conducerea AEP (președinte, doi vicepreședinți și un secretar general), alți doi membri au fost membri de partid. Cosmin Gabriel Popp, vicepreședinte numit prin susținere de la Administrația Prezidențială, a fost deputat PD(PDL) în perioada 2004-2008.
La rândul său, Dan Vlaicu, secretar general al AEP, e puternic atașat de PNL, o formațiune din partea căreia a fost consilier local în perioada 2004-2005, dar care l-a sprijinit și pentru alte funcții pe bază de numire. În 2016 a deschis lista PNL Giurgiu la Senat.
AEP, magnet pentru probleme cu legea
De-a lungul timpului, conducerea AEP a adus și probleme pentru cei care au stat pe scaunul de președinte, iar acest lucru se întâmplă din 2012 până în prezent. Ana-Maria Pătru a deschis lista șefilor AEP care au avut probleme cu justiția. Aceasta a fost acuzată de DNA de trafic de influență și spălare de bani.
Procurorii spuneau că, în perioada aprilie-iunie 2008, Ana-Maria Pătru ar fi pretins, iar în 2009 ar fi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 de euro, reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti. În toamna lui 2016 a petrecut o perioadă în arest preventiv. Însă patru ani mai târziu, în octombrie 2020, aceasta a fost achitată definitiv de Curtea de Apel.
În 2019, Daniel Barbu și-a dat demisia de la șefia Autorității Electorale Permanente pentru că se pregătea să-și depună dosarul de candidatură pentru o funcție de eurodeputat la alegerile care aveau loc peste trei luni. Fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta și fost senator ALDE, în 2017, Barbu preluase șefia acestei instituții, deși fusese membru marcant al unui partid.
În condițiile pentru care validarea ca președinte sau vicepreședinte al AEP era una clară: aceștia nu sunt membri de partid. Barbu scăpase de acest statut prin demisia din ALDE.
La o lună de la demisie, DNA l-a pus sub urmărire penală pe Daniel Barbu pentru că în perioada cât a fost șef al AEP nu ar fi dispus verificări anuale pentru fiecare partid care beneficiază de venituri de la stat, dar și pentru că ar fi stopat controale aflate în curs, în acea perioadă fiind un scandal legat de PSD și modul cum au fost cheltuite unele sume de bani. În martie 2024, Daniel Barbu a murit.
Ultimul intrat pe lista celor cu probleme cu justiția este Constantin Mitulețu-Buică, acuzat de ANI de conflict de interese, ceea ce a dus și la pasul său în spate, la începutul lui 2023.
suparman 26.01.2025, 17:54
Corect. CC, unde membrii sunt numiți prin negociere politică, a anulat alegerile organizate si supervizate de AEP, unde membrii sunt numiți prin negociere politică. Este mai mult decat evident ca anularea alegerilor a fost tot rezultatul unei negocieri politice.
Nexus 28.01.2025, 10:06
O mizerie ce se intampla cu AEP si cu Grebla.....un politruc uns cu toate alifiile. depasit de situatie si de importanta votului......La revedere...