Care sunt „agenții străini” ai României în SUA, conform legii americane. Cu nume și prenume
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reprezentanții lui Carol al II-lea, cei ai Agerpres, dar și, mai recent, reprezentantul lui Ion Iliescu și al PSD, care e și acum pe lista din SUA, s-au înregistrat ca „agenți străini”, potrivit unei legi din Statele Unite. Ce spune această lege?
Cuprins:
- „Agenții străini” ai României din SUA încep cu cel care l-a reprezentat pe Carol al II-lea
- Agerpres și-a înregistrat și ea „agenți străini”
- „Țărăniștii” au fost și ei reprezentați de un „agent străin”
- Din 1996, Ion Iliescu a avut „agent străin” în SUA
- Ce „agent străin” e înregistrat acum - e pentru PSD
- Condamnări și pedepse conform FARA în ultimul deceniu și jumătate
- De unde a pornit interesul pentru „agenții străini” din SUA
- Analize înșelătoare
- Presa e obligată să se înregistreze dacă nu e deținută cel puțin 80% de cetățeni americani
„Se declară prin prezenta ca fiind politica și scopul prezentei legi [promulgarea acestui subcapitol] de a proteja apărarea națională, securitatea internă și relațiile externe ale Statelor Unite”, sună începutul amendamentului din 1942 la „Foreign agents registration act” din 8 iunie 1938.
Această lege „solicită dezvăluirea publică de către persoanele implicate în activități de propagandă și alte activități pentru sau în numele guvernelor străine, partidelor politice străine și alți responsabili străini”.
Iar scopul este ca „guvernul și poporul Statelor Unite să poată fi informați cu privire la identitatea acestor persoane și să poată evalua declarațiile și acțiunile lor în lumina asocierilor și activităților lor”.
„Agenții străini” ai României din SUA încep cu cel care l-a reprezentat pe Carol al II-lea
Primul cetățean sau instituție cu legătură cu România care apare în registrul agenților străini al Ministerului Justiției din SUA este „regele exilat Carol al României”.
Carol al II-lea apare ca „responsabil străin” începând cu 4.11.1942, iar agentul său este Glicherie Moraru.
Activitatea lui Carol al II-lea ca „foreign principal” și a lui Glicherie Moraru ca „agent of a foreign principal” încetează pe 4.05.1943. Dar apoi, King Carol of Romania și Madame Lupesca of Romania se înregistrează din nou ca foreign principals pe 2.05.1944, agentul lor fiind comun, respectiv Clarence S. Rose III.
Între 1942 și până în 2022 există 120 de înregistrări ale unor responsabili români și ale agenților lor în registrul agenților străini de la Ministerul Justiției din SUA.
Agerpres și-a înregistrat și ea „agenți străini”
De-a lungul timpului, pe lista „responsabililor străini” cu agenți în SUA s-a aflat și agenția de presă a statului român, Agerpres. Nu pentru faptul că avea un corespondent în SUA, așa cum au multe instituții de presă care nu sunt, totuși, obligate să se înregistreze.
Agerpres a fost obligată să se înregistreze și să-și înregistreze agentul din SUA atunci când a avut un reprezentant care încerca să plaseze în media americană materiale produse de Agerpres.
Astfel, Agerpres apare ca „responsabil străin” între 20 aprilie și 11 septembrie 1951, cu agent Helen Black, între 5 mai 1952 și 1 iunie 1964, cu agent Edwin S. Smith, între 26 iunie 1964 și 31 decembrie 1973, cu agent Liuba Solov și între 21 ianuarie 1974 și 30 noiembrie 1990, cu agent Leah Siegel.
„Țărăniștii” au fost și ei reprezentați de un „agent străin”
Partidul Național Țărănesc a avut agent în SUA în 1949, după ce partidul fusese interzis în România.
De asemenea, multe instituții și organizații ale statului comunist român au fost obligate să-și declare agenții din SUA între 1948 și 1990, inclusiv ONT Carpați sau Biroul Național de Turism al României.
După 1990, instituții, companii sau persoane fizice din România au continuat să aibă „agenți străini” în SUA, înregistrați ca atare în conformitate cu prevederile FARA.
Din 1996, Ion Iliescu a avut „agent străin” în SUA
Ion Iliescu (His Excellency President Ion Iliescu of Romania) a avut un agent în SUA între 8 iulie 1991 și 21 noiembrie 1996. O companie: Hall, Dickler, Kent, Friedman & Wood, L.L.P.
Adrian Năstase (Former Prime Minister of Romania Adrian Nastase Current Member of Parliament) a avut drept agent în SUA firma Madison & Company LLC, între 26 septembrie 2006 și 24 februarie 2012.
Partidul Național Liberal a avut și el agent străin în SUA după 1990, de asemenea, PSD și ALDE.
Ce „agent străin” e înregistrat acum - e pentru PSD
În acest moment, în registrul agenților străini de la Ministerul Justiției din SUA există o singură înregistrare activă legată de România. „Responsabilul străin” este „Social Democratic Party [PSD]”, cu adresa în „No. 10 Kiseleff Rd. ROMANIA Bucharest”, iar agent este Chartwell Strategy Group LLC. Înscrierea în registrul agenților străini s-a făcut pe 21 septembrie 2022.
Condamnări și pedepse conform FARA în ultimul deceniu și jumătate
Între 2007 și 2021 inclusiv s-au înregistrat 14 cazuri de încălcare a „Foreign agents registration act” (https://www.justice.gov/nsd-fara/recent-cases)
Printre cei care s-au declarat vinovați de încălcarea FARA se numără și Elliott Broidy, care a încălcat prevederile FARA lucrând „la negru” pentru guvernele Chinei și Malaysiei.
Conform G4media, Elliott Broidy este și omul care ar fi intermediat prezența lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu în SUA, în 2017, la inaugurarea mandatului prezidențial al lui Donald Trump. Broidy nu s-a înregistrat conform FARA pentru această activitate, susținând că nu a fost plătit pentru acțiunile sale de către reprezentanții PSD. În acea perioadă (2017-2018), PSD era reprezentat oficial în SUA de Madison & Company LLC, aceeași firmă care l-a reprezentat și pe Adrian Năstase.
Cea mai aspră condamnare în baza FARA din ultimii ani a primit-o Imaad Shah Zuberi, în 2021. Acesta a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru încălcarea FARA și pentru evaziune fiscală. Din cei 12 ani de închisoare, 5 reprezintă pedeapsa maximă pentru încălcarea prevederilor FARA.
De unde a pornit interesul pentru „agenții străini” din SUA
Partidele din arcul guvernamental din Georgia au anunțat că vor retrage din parlament legea privind transparența influenței străine, după două zile de proteste în Tbilisi și după numeroase reacții ostile ale unor guverne și oficiali din străinătate, precum și ale reprezentanților unor organizații nonguvernamentale
Inițiatorii legii au afirmat, în mod repetat, că propunerea lor legislativă este o copie a legii americane „Foreign agents registration act” (FARA), adoptată în 1938 sub numele „Foreign propagandists registration act”.
Criticii legii georgiene, în special ONG-uri internaționale, dar și cele din Georgia, susțin că există diferențe uriașe între FARA și legea deja retrasă de către parlamentul de la Tbilisi, așa cum arată și un articol din Libertatea.
Afirmațiile că există diferențe majore între cele două legi (de fapt, între legea în vigoare în SUA încă din 1938 și proiectul de lege georgian) se bazează, în bună măsură, pe o analiză efectuată de către Centrul Internațional pentru Drept al organizațiilor nonprofit (ICNL). Analiza completă o puteți găsi aici în limba engleză, dar este interesant și documentul către care se dă link în articol, deși este doar un sumar de o pagină și jumătate a analizei complete.
La finalul documentului prescurtat, ca și la finalul documentului lung scrie așa: „Acest document a fost elaborat de Centrul Internațional pentru Drept al organizațiilor non-profit (ICNL) și Centrul European pentru Drept al organizațiilor nonprofit (ECNL) în cadrul Programului USAID de Implicare a Societății Civile”.
Așadar, analiza pe care se bazează respingerea similarităților dintre legea georgiană și FARA este, de fapt, finanțată de USAID. USAID (United States Agency for International Development/ Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) este o agenție guvernamentală a SUA.
USAID activează în Georgia din 1992 și doar până în 2019 investise în „democratizarea” acestei țări 1,8 miliarde de dolari. Conform site-ului USAID, „Guvernul SUA dedică aproximativ 40 de milioane de dolari anual pentru 50 de programe de anvergură care susțin orientarea democratică, pentru o piață liberă și pro-vestică a Georgiei”.
Așadar, USAID, care a finanțat analiza „independentă” a ICNL/ECNL, este un actor direct interesat de prevederile proiectului de lege georgian, pentru că ONG-urile pe care le finanțează în Georgia ar fi trebuit să se supună prevederilor acestei legi.
Este o informație de care cititorii au nevoie pentru a putea judeca singuri. Poate de aceea este nevoie să existe în spațiul public și voci independente, care nu sunt finanțate de agenții guvernamentale sau de ONG-uri finanțate de agenții guvernamentale.
Analize înșelătoare
Analiza ICNL/ECNL subliniază următoarele trei diferențe majore dintre FARA și proiectul georgian:
a. „În cadrul FARA, nimeni nu trebuie să se înregistreze pur și simplu pentru că primește fonduri dintr-o sursă străină. Ca să fii considerat un agent al unui responsabil străin, trebuie să acționezi sub conducerea și controlul unui guvern străin”.
Aceasta nu este o afirmație înșelătoare, ci una falsă complet. Conform FARA, nu trebuie să fii finanțat sau să răspunzi comenzilor unui guvern străin, ci poate fi vorba, pe lângă un guvern sau o agenție guvernamentală, despre orice agenție, organizație, persoană fizică, un parteneriat, o asociație, o corporație, o organizație sau orice altă combinație de indivizi din străinătate.
Dar nu oricine este finanțat din exteriorul SUA este obligat să se înregistreze la Ministerul Justiției, în conformitate cu prevederile FARA, într-adevăr. Un club de fotbal, o asociație culturală, o asociație a băutorilor de vin franțuzesc sau chilian nu sunt obligate să se înregistreze, atâta vreme cât nu desfășoară acțiuni de propagandă, de lobby sau activități politice.
Cum definește FARA activitățile politice:
„Termenul «activități politice» înseamnă orice activitate în care persoana care se angajează crede că va influența sau intenționează să influențeze în vreun fel orice agenție sau oficial al Guvernului Statelor Unite sau orice secțiune a publicului din cadrul Statele Unite cu referire la formularea, adoptarea sau schimbarea politicilor interne sau externe ale Statelor Unite sau cu referire la interesele, politicile sau relațiile politice sau publice ale unui guvern al unei țări străine sau ale unui partid politic străin”.
Așadar, conform legislației în vigoare în SUA, orice tip de organizație sau persoană care primește finanțare din exterior (fie și de la o agenție onorabilă, cum este USAID) și încearcă să promoveze o lege care, să spunem, ar ajuta la „democratizarea” SUA ar trebui să se înregistreze la Ministerul Justiției din SUA. Chiar dacă legea susținută ar fi una bună, benefică pentru SUA.
b) „Multe organizații neguvernamentale (ONG-uri) și organizații media din SUA primesc granturi străine și alt sprijin, dar SUA nu le-au cerut să se înregistreze ca agenți străini conform FARA”.
Adevărat, foarte adevărat, dar organizațiile nonguvernamentale din SUA care primesc finanțări din străinătate nu desfășoară activități politice așa cum sunt ele definite în FARA și nici acțiuni de lobby pentru interese străine sau nu fac propagandă străină.
Presa e obligată să se înregistreze dacă nu e deținută cel puțin 80% de cetățeni americani
În ceea ce privește presa, lucrurile sunt și mai clare: nici o instituție de presă care funcționează pe teritoriul SUA, este înregistrată în SUA și se supune legilor inclusiv fiscale ale SUA nu este obligată să se înregistreze ca agent străin la Ministerul Justiției „atât timp cât este deținută în proporție de cel puțin 80 la sută de către cetățeni ai Statelor Unite, iar ofițerii și directorii săi, dacă există, sunt cetățeni ai Statelor Unite și astfel de știri sau serviciu de presă sau asociație, ziar, reviste, periodice sau alte publicații nu sunt deținute, dirijate, supravegheate, controlate, subvenționate sau finanțate și niciuna dintre politicile lor nu sunt determinate de vreun responsabil străin definit în prezenta lege sau de către vreun agent al unui responsabil străin care trebuie să se înregistreze conform acestei legi”.
Ca să înțelegem mai bine: instituțiile de presă din SUA nu sunt obligate să se înscrie în registrul agenților străini, dacă sunt deținute în proporție de 80% de cetățeni americani.
Dar o publicație precum Libertatea sau Gazeta sporturilor, deținute de un trust de presă din Elveția, ar fi obligate, în SUA, să se înscrie în registrul agenților străini.
O televiziune precum PRO TV sau Kanal D, cu proprietari străini, ar fi obligate să se înscrie în registrul agenților străini din SUA. Europa Liberă, finanțată exclusiv de Congresul Statelor Unite, prin Agenția Statelor Unite pentru Media Globală, ar fi obligată să se înscrie în registrul agenților străini. La fel ar sta lucrurile și în cazul Europa FM (și posturile surori) sau Radio France International.
c) „Doar aproximativ 5% dintre cei înregistrați sub FARA sunt organizații nonprofit. Din numărul mic de organizații nonprofit care sunt înregistrate, acestea sunt frecvent filiale de peste mări ale partidelor politice străine”.
În SUA, spre deosebire de cele mai multe țări din estul Europei, ONG-urile nu se ocupă de activități politice, nu fac proiecte de legi, nu cheamă lumea în stradă pentru a influența deciziile legislative. Dacă ar face aceste lucruri și ar avea finanțare din străinătate, ar fi obligate să se înscrie în registrul agenților străini.
Atâta vreme cât te ocupi de salvarea pinguinilor, de eradicarea foametei în Africa sau Asia, de ajutorarea artiștilor dislexici care fumează joia și consumă absint vinerea, SUA nu-ți vor cere să te înscrii în registrul agenților străini, mai ales dacă nu ai nici finanțare din străinătate.
ONG-uri precum Declic, EFOR etc. ar fi obligate, în SUA, să se înscrie în registrul agenților străini, atâta vreme cât finanțarea lor ar veni în principal din străinătate și ar desfășura activități politice, inclusiv inițiative de influențare a politicilor publice din SUA.
unfake 16.03.2023, 23:50
Bine..bine...ne spui si care sunt agentii prietenosi la Moscova? Ca pari a fi mai familiar cu astia.