Chestionați oricând și despre orice. Ce ascunde, de obicei, avalanșa de sondaje și cercetări apărute în presă

Toți s-au prins, atât sondorii, cât și PR-iștii, că presa este avidă de cifre. „Ziariștilor le plac cifrele!” – este sloganul după care furnizorii de studii și cercetări bombardează presa. Nu trece o zi să nu apară un studiu cât de mic, pe o temă care se pretinde a fi importantă. 

Locul statisticilor cu numărul de infectați cu COVID-19 internați la ATI și morților, care au ocupat în timpul pandemiei poziții privilegiate în buletinele de știri, a fost ocupat de o avalanșă de studii care mai de care mai „interesante”, pline de cifre, care generează titluri senzaționaliste în presă. 

De exemplu, la o săptămână de la cutremurul din 3 noiembrie 2022 mi-a atras atenția un comunicat de presă al unei platforme online imobiliare al cărui titlu mi-a dat fiori: 

„Peste 80% dintre români subestimează impactul unui cutremur”

Bieții români, sunt inconștienți, subestimează cutremurul! – am gândit în prima clipă, apoi m-am întrebat dacă eu fac parte dintre cei care „subestimează”. Nu, nu fac parte, pentru că am trăit cutremurul din 77. Comunicatul de presă avea la bază un studiu făcut de o platformă imobiliară care se lăuda, printre altele, că are cele mai multe anunțuri din piața imobiliară, adică e lider de piață. Studiul a fost realizat în intervalul 4-9 noiembrie și a colectat 1.576 de respondenți.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ce repede s-au mișcat oamenii de la platforma imobiliară! A doua zi după cutremurul din 3 noiembrie s-au și apucat de cercetat „piața” și au obținut în șase zile în jur de 1.500 de răspunsuri. Acest număr de respondenți este un eșantion reprezentativ pentru populația României? Nu contează! Contează ca „rezultatele studiului” să fie preluate de presă și numele platformei imobiliare să fie vizibil în media. Se știe: „Ziariștilor le plac cifrele”.

Din cuprinsul comunicatului am aflat o chestie foarte tare: 

„Întrebați de câte ori a fost mai mic cutremurul de pe 3 noiembrie 2022 (Mg 5,4) față de cel din 10 noiembrie 1940 (Mg 7,7), peste 80% dintre respondenții studiului nu au răspuns corect sau au declarat că nu știu”. 

Concluzia asta, prezentată drept o descoperite epocală, mi s-a părut de-a dreptul naivă și caraghioasă. Sunt sigur că nici Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, n-ar fi răspuns corect la această întrebare. Studiul oferă răspunsul corect, bazându-se pe calculul „experților” pe care nu-i citează: nu de 2,3 ori, cum ar rezulta dintr-o simplă împărțire, ci de 2.818 ori a fost mai puternic cutremurul din 1940 decât cel de anul acesta. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Groaznic! – ridic neputincios din umeri. În fond, ce relevanță are această cifră pentru viața mea? Dacă aș ști, aș deveni mai responsabil și aș suporta cu mai mult curaj un eventual mare cutremur?

Așa-zisul studiu a mai scos la iveală faptul că, „întrebați dacă sunt de părere că afirmația «Cutremurele mici detensionează plăcile tectonice» este adevărată sau falsă, 76% dintre respondenți au răspuns afirmativ”. Da, sunt de acord! Dar la ce-mi folosește procentul ăsta? Până la urmă, care a fost relevanța acestui studiu: să arate cât de nepăsători și nepregătiți sunt românii la un cutremur sau să împingă în față numele unei companii care, vezi, Doamne, poartă de grijă românilor amenințați de cutremure? 

Acesta este un exemplu de studiu încropit pe „genunchii” Inteligenței Artificiale și expediat presei, în noianul de studii care ne bombardează mințile în fiecare zi, pentru că, repetăm ca să nu se uite: „Ziariștilor le plac cifrele”.

Titluri de PR

S-ar putea redacta în fiecare seară o revistă a studiilor noi apărute în cursul zilei. Toate țin să fie cercetări profesioniste, serioase, vitale, care oferă informații. Niște aiureli, niște făcături – dacă îți pui mintea să le analizezi cu atenție. Titlurile redactate de PR-iștii care împing comunicatele către presă chiar te pun pe gânduri, de exemplu:

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Utilizatorii de trotinete, considerați mai periculoși în trafic decât bicicliștii sau motocicliștii, atât de șoferi, cât și de pietoni” (6 din 10 șoferi sunt de acord cu această afirmație – zice studiul. Dai din cap îngrijorat, atenție de unde vine trotineta!)

„1 din 4 români vrea să constate online accidentele rutiere” (Dacă sondajul zice asta, trebuie să accepți, n-ai cum să pui la îndoială).

„1 din 2 români merge mai rar la restaurant acum decât înainte de creșterea inflației și 35% aleg preparate mai ieftine din meniu” (Sărmanii patroni de restaurante, ar trebui să-și pună lacătul pe afacere dacă ar lua în serios acest studiu!)

„Taxiul se întoarce în preferințele românilor” (Ăsta e un studiu plătit de o companie de taximetrie?)

„Tendințe privind interesele românilor în legătură cu sustenabilitatea” (Putea să lipsească sustenabilitatea dintr-o cercetare sociologică? Sustenabilitatea este peste tot. Românul e frate cu sustenabilitatea!)

„1 din 10 adolescenți de la sate crede că insistența unui partener de a întreține relații sexuale, chiar dacă celălalt nu vrea, nu este un abuz sexual sau este doar într-o mică măsură” (Crede și nu cerceta! Folosește cu încredere prezervativul!)

„42% dintre români vor petrece Ziua Națională acasă, unde vor alege să se relaxeze” (Acești români sunt bugetari? Pentru că restul românilor muncesc la supermarket, farmacii și benzinării de Ziua Națională.)

„Românii sunt cei mai generoși dintre europeni: 26% dintre participanții la sondaj au spus că vor dona și anul acesta de Crăciun” (Românul s-a născut donator.)

„Peste 4 milioane de români intenționează să plătească cumpărăturile de Crăciun cu telefonul” (Un studiu comandat de o companie de carduri, desigur!)

„9 din 10 respondenți cred că administrația publică ar fi mai eficientă cu servicii IT românești” (Afară cu străinii din țară! Aduceți-l pe Sebastian Ghiță și pe ai lui!)

„Două treimi dintre familiile de la sate vor renunța la cadouri sau vor reduce substanțial bugetul, din cauza scumpirilor” (Iohannis, Ciucă, Ciolacu, ați citit acest sondaj? Merită!)

„Românii cheltuiesc cel mai puțin pentru cina tradițională de Crăciun, care constă în sarmale cu mămăligă și cozonac” (Ajunge să citești acest sondaj ca să înțelegi dintr-un birou, cu aer condiționat și iluminat sustenabil, cât de necăjiți sunt românii).

„Creșterile alarmante ale costurilor de zi cu zi determină 80% dintre femei să caute surse suplimentare de venit” (Studiu comandat de o firmă producătoare de cosmetice. Realitatea se machiază cu studii).

„15% dintre românii care vin în țară de Sărbători trec pragul unei clinici stomatologice. Prețurile tratamentelor dentare din țara noastră sunt și cu 75% mai mici decât în Occident” (Un studiu transformat într-o reclamă mascată pentru o clinică stomatologică).

Abundența de astfel de studii generează impresia că lumea este cercetată, studiată cu atenție și profesionalism și oferă publicului siguranța cunoașterii. Mă tem însă că asistăm la o degradare a practicii sociologice, așa încât orice pafarist poate să înșire niște cifre urmărind niște scopuri subterane. Contează mai puțin (sau deloc) relevanța studiului, ci interesele companiei/agenției de PR care îl lansează pe piață. Lumea este inundată de studii care nu-i folosesc la nimic.     

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News