Cele peste 2.500 de evenimente desfășurate în marja președinției românești, dintre care peste 300 au fost organizate în cinci orașe din România, dar și cele 90 de dosare europene finalizate repede și bine, confirmă calitatea consultanților, specialiștilor și experților români în afaceri europene.
În schimb, a lăsat de dorit prestația demnitarilor Guvernului României, chemați de două ori, la Strasbourg și Bruxelles, să explice:
1) de ce atacă justiția la ei acasă, de pe poziții antieuropene și anti stat de drept
2) de ce forțele de ordine ale Ministerului de Interne au reprimat cu gaze lacrimogene manifestația pașnică din 10 august 2018
România a fost chestionată insistent pe tema justiției și a drepturilor cetățenești, în plin mandat
Situațiile de perplexitate trăite în cele șase luni de mandat european al României au plecat de la lupta cruntă politică de pe malurile Dâmboviței.
Guvernul PSD-ALDE și majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu sprijin UDMR, au acționat îndârjit pentru modificarea legilor justiției, în scopul dezincriminării faptelor de corupție, prin forțarea unei legi privind amnistia și grațierea, dar și pentru modificări fiscale care au bulversat mediul economic intern.
Explicațiile solicitate insistent de la cele mai înalte niveluri europene, vizitele frecvente făcute de lideri europeni în România, în intervalul 1 ianuarie – 1 iulie, scrisorile deschise și interpelările publice au dus la o dublă percepție a românilor la Bruxelles.
Pe de o parte, ca națiune, românii sunt considerați buni europeni. Pe de altă parte, puterea de stânga de la București a făcut dovada complicității cu corupții și a ignorării, practic nerespectării Tratatului de Aderare la UE, prin atacurile la justiție și la statul de drept.
În timp ce echipele tehnice își făceau treaba și încheiau dosar după dosar, premierul României cerea de la tribuna Parlamentului European respect și tratament egal și declara țâfnos că nu dă socoteală unei Europe care îi ține la colț pe unii – făcând referire la menținerea MCV-ului pentru țara noastră -, iar pe alții, cu corupția cât casa la ei acasă, se face că nu îi vede.
Tot de la tribuna europeană, politicienii și guvernanții PSD au răspuns cu insolență întrebărilor legate de represiunea civilă din 10 august 2018, în timpul mitingului diasporei. Gazarea civililor pașnici, intervenția disproporționată, violentă, brutală a trupelor de jandarmi, mușamalizarea responsabilităților și secretizarea deciziilor luate într-un grup restrâns de politicieni și decidenți din MAI au ridicat o puzderie de întrebări din partea deputaților europeni.
Răspunsurile primite de la reprezentanții Guvernului României, scandaloase prin lipsa lor de empatie pentru drepturile individuale și cetățenești, dar și cele referitoare la modificările controversate aduse legislației judiciare, au creionat un tablou dezolant al guvernului de la București.
Semnalele dezaprobatoare nu au întârziat să apară. Rapoartele despre România au conținut critici, îngrijorări și acuzații, care au întărit convingerea că menținerea Mecanismului de Verificare și Control pe justiție nu va fi ridicat prea curând.
Un semnal și mai prost a fost dat pe 26 mai, când organizarea dezastruoasă a votului în diaspora a revoltat cetățeni și autorități din Austria, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania. Imaginile cu mii de români stând la cozi kilometrice pentru a-și exercita dreptul la vot au erodat și mai mult imaginea frântă a unei țări conduse de un guvern care nu își respectă propriii cetățeni. Ne-am dat cu stângul în dreptul în fața Europei.
În ultimele zile ale președinției românești la Bruxelles, primul-ministru român s-a bătut cu cărămida în piept despre cât de european este guvernul pe care îl conduce, dar nu a scos un cuvânt în ceea ce privește OUG pe Codul Administrativ, într-o formă inacceptabilă, anticonstituțională, care a fost aprobat în cabinetul care îi poartă numele.
De la reușitele din Hemiciclu la criticile primite în agora politică bruxelleză
În Hemiciclu – impozanta clădire a Parlamentului European -, dar și la Comisia Europeană, echipele de experți români de la Bruxelles au obținut recordul de a închide 90 de dosare legislative, au obținut majorități calificate pentru avansarea unor proiecte sensibile sau care stagnau, au pregătit UE pentru orice fel de deznodământ privind Brexitul, au obținut angajamente ferme pentru evoluția europeană a Balcanilor de Vest.
România a mai promovat o directivă care să schimbe condițiile de muncă din UE, astfel încât să fie mai transparente și mai previzibile. De asemenea, a promovat noi reguli pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a negociat asupra stabilirii primelor standarde europene privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele, a avansat noi reguli pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată, a promovat programul Europa Digitală, pentru mai multe investiții în sectorul digital și a mediat discuțiile privind directive la gaze.
Datorită acestei reforme, regulile pieței interne europene a gazului li se vor aplica, în viitor, și gazoductelor către și dinspre țări terțe.
Însă în agora politică bruxelleză, România a picat la dansul de societate. Cu un guvern care își bate cu mândrie propriii cetățeni în stradă, cu un Parlament care își asigură cu o majoritate fără emoții legi votate discreționar, fără consultare parlamentară sau civică, România rămâne țara contrastelor de percepție în Europa. Și va rămâne, până când parcusul european al națiunii nu va mai fi pus la îndoială de politicieni corupți, de grupuri complice acestora, care exercită puterea spre folosul personal.
Anii vor trece și despre primul mandat al României la președinția Consiliului Uniunii Europene se va vorbi mai așezat. Suntem o țară care își face temele din ce în ce mai bine, în marea familie europeană. O țară care se integrează zi de zi mai bine în mecanismele de gândire și acțiune europene. Pentru aceasta, România trebuie felicitată. Pentru aceasta, românii trebuie să își aleagă din ce în ce mai bine conducătorii și reprezentanții. Pentru că România merită asta.