Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Foștii șefi ai Jandarmeriei care au comandat represiunea forțelor de ordine împotriva manifestanților pașnici la protestul din 10 august 2018 l-au acuzat de lipsă de imparțialitate pe procurorul care a deschis dosarul, pe magistratul militar Bogdan Pîrlog, încercând să acrediteze ideea că acesta s-ar fi aflat de partea demonstranților, nu a autorităților.
Cuprins:
Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim adjunct al şefului Jandarmeriei Române, sunt încă judecați în procedura de cameră preliminară în Dosarul 10 August,, pentru abuz în serviciu.
Tribunalul Militar București a respins pe data de 26 iunie 2024 cererile și excepțiile invocate de cei trei ofițeri din conducerea Jandarmeriei și a dispus începerea judecății.
Soluția a fost contestată la Curtea Militară de Apel București, unde un prim termen a fost fixat pentru data de 19 septembrie 2024.
Printre motivele pentru care Cucoș, Cazan și Sindile au cerut judecătorului militar să constate pe fond neregularitatea rechizitoriului s-a aflat și acela că procurorul de la care a pornit Dosarul 10 August, col. Bogdan Pîrlog, ar fi fost lipsit de imparțialitate la momentul sesizării din oficiu, pe 11 august 2018.
Avocații jandarmilor au invocat cazurile de incompatibilitate ale judecătorilor și ale procurorilor, prevăzute de articolele 64 și 65 din Codul de procedură penală, literele c) și f):
„Art. 64 – Judecătorul este incompatibil dacă:
c) a fost expert sau martor în cauză;
f) există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată.
Art. 65 – Dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) şi f) se aplică procurorului şi organului de cercetare penală”.
Motivare: „Autosesizarea procurorului - o obligație de serviciu”
În Hotărârea nr. 137/2024 din 26 iunie 2024 - consultată de Libertatea - Tribunalul Militar București reține că procurorul militar Bogdan Pîrlog nu se afla în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Codul de procedură penală, ba chiar era obligat să se autosesizeze:
- „În ceea ce privește incompatibilitatea procurorului militar col. (Pîrlog Bogdan - n.r.) care a început inițial urmărirea penală in rem la data de 11.08.2018 și a efectuat ulterior și anumite acte de urmărire penală, inclusiv ca urmare a delegării, se reține că acest aspect a fost unul mediatizat la momentul respectiv.
- Judecătorul de cameră preliminară reține că potrivit art. 292 Cod procedură penală organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289 - 290 (n.r. - plângere sau denunț) şi încheie un proces-verbal în acest sens.
- Acesta deținea și la momentul protestului calitatea de procuror militar, având astfel competența după calitatea persoanei pentru a constata eventuala săvârșire de infracțiuni de către cadre militare, în raza sa de competență teritorială.
- Sesizarea din oficiu, în raport de dispozițiile menționate anterior, cu referire și la art. 2 și 5 Cod procedură penală constituie totodată o obligație de serviciu, acest atribut fiind intrinsec legat de natura profesiei de procuror.
- Astfel, organele de urmărire penală se pot sesiza în mod legal din oficiu, pe baza propriilor investigații sau atunci când acesta află despre săvârșirea unei infracțiuni pe orice altă cale, practica judiciară internă reținând inclusiv cunoașterea prin mijloace de informare în masă ca modalitate de aflare a organelor de urmărire penală despre săvârșirea de infracțiuni.
- Dispozițiile procedurale nu prevăd și obligativitatea organului de urmărire penală de a menţiona expres sursa, fiind prevăzută numai obligația de a întocmi un proces-verbal de sesizare din oficiu în cazul în care a aflat despre săvârșirea unei fapte penale pe altă cale decât plângere, denunţ, sesizare făcută de persoane cu funcţii de conducere şi alte persoane sau constatare a infracțiunii flagrante.
- Nu poate fi reținută în cauză existența unor indicii cu privire la lipsa de imparțialitate în condițiile art. 65-64 alin. 1 lit. c și f Cod procedură penală a organului de urmărire penală, în condițiile în care acesta s-a aflat în centrul de comandă al Direcției de Jandarmi a Municipiului București, având astfel declinată în mod oficial calitatea de procuror, nerezultând că acesta ar fi participat la protestele antiguvernamentale din data de 10 august în altă calitate, neexistând totodată dovezi că procurorul ar fi fost sancționat disciplinar pentru că ar fi avut calitatea de martor ocular la evenimentele care au făcut obiectul dosarului instrumentat de acesta.
- Dobândirea calității de martor într-o cauză implică totodată o audiere formală a unei persoane în această calitate de către organele judiciare. Or, această situație nu este incidentă în prezentul dosar, procurorul militar nefiind audiat în această calitate în dosarele de urmărire penală conexate sau cu privire la care s-a finalizat ancheta prin soluțiile de clasare dispuse definitiv”, se arată în documentul citat.
Ancheta din Dosarul 10 August, redeschisă după clasarea la DIICOT
Doi magistrați au făcut posibilă aducerea în fața justiție a foștilor șefi ai Jandarmeriei Cucoș, Cazan și Sindile în Dosarul 10 August.
Primul este procurorul Bogdan Pîrlog, care s-a sesizat din oficiu cu privire la intervenția abuzivă a militarilor asupra protestatarilor din Piața Victoriei și a deschis dosarul chiar a doua zi, pe 11 august 2018.
Împotriva acestuia au urmat un lung șir de dosare disciplinare din partea Inspecției Judiciare, pe care magistratul în cele din urmă le-a câștigat.
În decembrie 2019, într-un interviu pentru publicația NewsWeek, procurorul militar Bogdan Pîrlog a dezvăluit că DIICOT l-a citat ca martor în dosarul pe care chiar el l-a deschis.
Asta, deși Codul de procedură penală spune că audierea ca martor a procurorului care s-a sesizat din oficiu și a efectuat acte de urmărire penală în cauză este inadmisibilă și constituie motiv de nulitate.
- „Ar fi o încercare a punerii mele într-o stare de incompatibilitate, în eventualitatea în care dosarul s-ar reîntoarce la Parchetul Militar (…) sau ar putea fi interpretat că se încearcă crearea artificială a unor nulități care să ducă, până la urmă, la desființarea întregii urmăriri penale.
- Mai mult, dacă aș fi avut calitatea de martor în cauză, atunci m-aș fi regăsit în starea de incompatibilitate reglementată la art. 65, alin. 1 rap. la art. 64, alin. 1 lit., c Cod procedură penală. O astfel de situație poate fi considerată ca una care ar atrage desființarea actelor procesuale efectuate de către subsemnatul în cauză și a celor subsecvente acestora (adică toată urmărirea penală)”, spunea la vremea respectivă procurorul Bogdan Pîrlog pentru sursa citată.
Exact de această presupusă incompatibilitate s-au folosit jandarmii Cucoș, Cazan și Sindile patru ani mai târziu, în procedura de cameră preliminară.
Al doilea este judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București, cel care prin încheierea din 16 aprilie 2021 a desființat soluția de clasare a Dosarului 10 August dispusă de DIICOT și - mai important - a trimis cauza pentru completarea urmăririi penale la Secţia Parchetelor Militare.
Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță le-a pus în vedere procurorilor militari să administreze probe pentru a lămuri aspecte neelucidate sau neglijate de procurorii DIICOT, respectiv:
- „Să efectueze expertiza criminalistică pentru a lămuri pe deplin măsura în care elementele de muniție folosite de Jandarmeria Română în ziua de 10.08.2018 și în noaptea de 10/11.08.2018 puteau fi apte a exploda și a genera astfel particule/schije supraîncălzite/fragmente/flacără, dar și măsura în care puteau provoca leziuni atât de grave participanților la protest.
- Să administreze probe privitoare la momentul esenţial, care a declanşat emiterea ordinului de intervenţie în forţă, si să preia imagini de la sursele primare.
- Să lămurească dacă doar suspectul Laurențiu Cazan a coordonat acțiunile din data de 10 august 2018, întrucât, atât din înregistrările video aflate la dosar cât şi din declaraţiile unora dintre martori rezultă prezenţa la faţa locului a jandarmilor Ionuț Cătălin Sindile, Sebastian Gheorghe Cucoș, precum şi a unei persoane cu indicativul radio «INIMA».
- Aceasta deoarece, din analiza notelor de redare declasificate privind convorbirile purtate prin intermediul stațiilor Tetra rezultă că: După ce, la ora 23:08:27, «LEUL 123» transmite ordinul de intervenție «Cu toți, cu toți, cu toți, împingeți-i! Hai, hai! Către toți principalii: avansați, avansați», la ora 23:08:49 persoana cu indicativul «INIMA» transmite, la rândul sau, ordinul: «Toată lumea avansează. Haideți!».
- Imediat după acest moment, ora 23:08:53, LEUL 123 transmite dispoziția «Tot aliniamentul avansează, avansează». Prin urmare, ordinul de intervenție a fost dat și de persoana cu indicativul radio «INIMA».
- Potrivit Jurnalului acțiunilor operative al B.S.I.J. nr. 675.003/10.08.201, persoana cu indicativul «LEUL 123» era mr. Laurențiu Cazan, comandantul misiunii. Raportul de subordonare a comandantului acțiunii față de persoana cu indicativul radio «INIMA» este pus în evidență și de folosirea limbajului specific domeniului militar: «INIMA: Unde ești, Laure? LEUL 123: Intrare în obiectiv, zona Iancu de Hunedoara. Unde ordonați să vin?».
- Aceeași persoana cu indicativul «INIMA» a avut multiple comunicări pe tot parcursul zilei de 10.08.2018, coordonând activitatea D.G.J.M.B, de exemplu: 18:46:57 - «Mai trage spre centru, că nu este», «Tunul de apă, du-l 10 m mai în față. Să treacă tunul, rezerva rămâne aici, pe colț»; 20:24:04 - «Dar mențineți poziția, faceți somațiile»; 20:30.20 - «Dă drumul la tun»; 20.44.00 - «Efectivele de la SFERA, băgați-vă prin pasaj!»; 21:54:02 - «123 Leu, sunt 102 INIMA. Pentru ultima dată, te rog bagă o mașina în față cu acustica și ultima oară somațiile».
Ulterior, pe parcursul anchetei s-a dovedit că posesorul indicativului „INIMA” este Ionuț Cătălin Sindile.
„Aceste aspecte nu au fost lămurite de procurorul de caz, lucru extrem de grav, în contextul în care probatoriul administrat în cauză evidenția faptul că peste 400 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, iar pe rețelele de socializare au apărut numeroase înregistrări video ale unor momente în care jandarmii lovesc cu brutalitate protestatari care sunt cu mâinile ridicate și nu au manifestări violente”, nota jud. Alexandru Ciprian Ghiță în motivarea deciziei de redeschidere a urmăririi penale.
Cine sunt inculpaţii din Dosarul 10 August 2018
Foşti şefi ai Jandarmeriei au fost trimişi în judecată de procurorii Secţiei Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părţi civile în proces.
Este vorba despre:
- colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române;
- colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofiţer în cadrul Jandarmeriei;
- colonelul Cătălin Sindile, fost prim adjunct al şefului Jandarmeriei Române.
Cei trei sunt acuzaţi de abuz în serviciu, iar Laurenţiu Cazan şi pentru infracţiunea de fals intelectual.
În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată alţi 13 ofiţeri şi subofiţeri de la Jandarmeria Capitalei: col. (r) Laurenţiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt. col Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. şef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. şef (r) Bardahan Pavel Custrin și plt. maj. (r) George Constantin Zamfir.
Aceştia sunt acuzaţi de purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune.
Fotografii: Inquam Photos / George Călin, Agerpres
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
XhX13 02.09.2024, 11:13
Vă sfidează politicul?Gehata pe cap,ca și ei au cadavre în dulap!
Nexus 02.09.2024, 11:18
Doamna Carmen Dan stie....este de acord????Stie.....
nasty1 02.09.2024, 12:37
Jandarmii au omorat in ziua aia un om (din Teleormanul lui Draknea si Carmen Dan, din cate tin minte), au schilodit in bataie cateva sute (inclusiv turisti straini aflati in zona), au gazat zeci de mii de oameni, iar acum se ascund ca sobolanii in spatele chichitelor judecatoresti. Niste mizerabili: si sefii jandarmeriei si politiei, si executantii ordinelor lor (jandarmii cu numerele de identificare acoperite cu banda adeziva), si politicienii PSD care controlau sefii jandarmilor si politiei...
Mirciulica 02.09.2024, 12:55
O judecată corecta dar dura ar crea cadrul obligatoriu în care instituțiile statului și, implicit, angajații lor, in special sefii, vor înțelege clar toxicitatea subordonării politice. Sa fiu colonel, comisar-sef, chestor in politie, jandarmerie armata, servicii, si să mă las dominat de umorile și orgoliile unui politician ( și așa de slabă factura și vremelnic pe funcție), m-aș simți descalificat. Uman, profesional. De aceea și înregistrăm acum o degradare a calității actului administrativ în aceste zone ale statului, cu efecte chiar asupra siguranței cetățeanului și a siguranței naționale.
Marica13 02.09.2024, 14:00
Ce sa scape baaaa. . Pana acum trebuiau sa fie in puscarie ...dar cu justitia asta corupta si hoata nu te astepti la nimic....statul asta hot trebuie desfiintat...asta nu e stat e o cloaca de hoti care au acaparat tot.