Licențiat în știinte economice și drept, cu master în drept penal și specializare în leadership și organizare comunitară la Harvard, Marius Tudor atrage atenția asupra faptului că strategia statului de integrare a acestei minorități există doar în teorie, iar violențele și infracțiunile înregistrate în plină criză COVID sunt urmare a unei statistici sumbre: 80% din romi trăiesc sub pragul sărăciei.

În zilele noastre, o creatură invizibilă a reușit, fără eforturi mari, să ne învrăjbească unii împotriva celorlalți. A reușit, mai clar ca niciodată, să împartă România în săraci și bogați, în răi și buni, în albi și negri, în condamnați la îmbolnăvire și privilegiați, în nevinovați și țapi ispășitori pentru răspândirea virusului.

România mai dă un examen de capacitate și sper că îl poate promova.

Se dau, pe bandă rulantă, amenzi de mii și zeci de mii de lei argumentate copilărește, amenzi pe care oamenii nu au, oricum, cu ce să le plătească.

Forțele de ordine bat oameni nevinovați, după care spun că i-au bătut din greșeală, iar un polițist își ia o lopată în cap, într-o încăierare.

Se activează agresiv, din oficiu, toată țara la scandalul iscat de câțiva romi, dar aproape că tace mâlc când un polițist împușcă mortal un teribilist înarmat cu o “armă albă”.

Se pitesc morți prin spitale și se cere șpagă la pregătirea lor pentru înmormântare, unii cântă și dansează în grupuri mari, în zi de sărbătoare, se îmbată și incită la scandal, chiar din izolare.

Se etnicizează infracțiuni și pornesc valuri întregi de ură împotriva unui grup etnic.

Se cutremură cerul și plânge când oameni cer, prin postări și comentarii, moartea altor oameni și îi invită în camerele de gazare de la Auschwitz.

Dumnezeu ne-a creat pe toți egali, atât în drepturi cât și în libertăți. Tot EL ne vrea buni, nu răi, ne încearcă și ne dă șansa să ne îndreptăm, să fim umili, dar să nu ne umilim, să îndreptăm acolo unde alții strică, să corectăm, să modelăm caractere care merg într-o direcție greșită. Nu vă lăsați pradă răutăților iscate de un virus.

Solidaritatea și bunătatea noastră, ca răspuns colectiv la criză, ne pot duce mai aproape de terminarea ei. Fiți buni, nu vă costă nimic!

Întotdeauna am considerat că înainte de a cere altora să se schimbe, trebuie să începi cu schimbarea din partea ta.

Sunt rom și aș vrea să mă opresc puțin la evenimentele din ultima vreme. Mulți și-au dat cu părerea despre ce s-a întâmplat în Rahova, la Săcele, Hunedoara sau Mimiu. Mulți mi-au scris și mi-au cerut să îmi cer scuze pentru comportamentul romilor implicați în scandaluri. Ce glume bune!

Au fost condamnate comportamentele agresive, mulți s-au dezis de cei implicați în scandaluri, iar alții și-au exprimat doar îngrijorarea pentru cele petrecute.

Nu e de ajuns însă să fii îngrijorat și să prezinți în spațiul public o situație cunoscută de mai bine de 20 de ani, a unei comunități, în care majoritatea membrilor ei se zbat în sărăcie, ca scuză pentru comportamentele agresive. Trebuie sa treci la acțiune, să împiedici ca, în viitor, astfel de episoade să nu se mai întâmple.

Vieți modelate greșit de sărăcie

Dar ca să treci la acțiune, trebuie să îți pese, să te pui măcar pentru un minut, o oră, o zi, de exemplu, în locul copiilor din medii sărăcăcioase.

Nu au nici măcar pâine la discreție. Pentru ei pâinea e un lux. Sunt copii condamnați la maturizare de la o vârsta foarte fragedă, care nu fac mofturi când împart în 5 sau 6 porții un bol de fasole și o mămăligă, dar care muncesc de mici ca oamenii mari. Unii se mai îngrijesc să păstreze fasole și pentru a doua zi, ca să nu doarmă flămânzi așa cum s-a mai întâmplat.

Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, iar peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie, arată datele unui raport al Organizației Salvați Copiii. Același raport arată că 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi.

Răutatea de azi ne golește de bunătatea zilei de mâine | Apelul unui consilier din Parlamentul European, după scandalurile din comunitățile sărace de romi
21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, arată statisticile

Nu au nicio vină că s-au născut săraci, însă noi vom putea fi considerați vinovați pentru alegerile greșite pe care le-ar putea face, dacă acum îi vedem că suferă și nu îi ajutăm.

Acești copii pot deveni infractorii sau cerșetorii de mâine, dacă nu le oferim alternative pentru răutățile la care sărăcia i-ar putea împinge, sau pot deveni inginerii, profesorii, oamenii buni ai comunității, dacă ne preocupăm de dezvoltarea lor.

România ar avea cu ce, dacă ar exista mai multă voință politică pentru implementarea cu succes a Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei.

Din păcate, alocările financiare insuficiente, de la bugetul de stat, pentru implementare măsurilor din planul de acțiune vor trebui sprijinite din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune. În septembrie 2019, rata de absorbție a României era de doar 32%.

Strategiile care rămân pe hârtie

România are strategii și pentru incluziunea celor mai vulnerabili, marginalizați, așa cum sunt definiți în Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. De exemplu, are o strategie națională pentru incluziunea romilor.

În 2016, Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale ne spunea că 80% din romi trăiesc sub pragul sărăciei. Azi, situația nu e deloc diferită.

România are o strategie încă din 2001, ca angajament asumat în procesul de pregătire al aderării la Uniunea Europană. Din păcate, acest document strategic nu a avut un caracter obligatoriu pentru niciun guvern, în ultimii 20 de ani, din punct de vedere al implementării și al alocării financiare adecvate. Ce s-a făcut pe ici, pe colo, s-a făcut din fondurile de pre-aderare, și după aderare, în majoritatea cazurilor, din Fondul Social European, prin proiecte implementate de societatea civilă.

Adică, societatea civilă, de multe ori, înlocuiește statul în prestarea unor servicii, de altfel normale și disponibile pentru majoritatea cetățenilor. Așa s-a ajuns la dependența organizațiilor – dacă vor să supraviețuiască – de fonduri europene și la neglijență din partea statului pentru un sector de populație care ar fi putut contribui mai consistent la dezvoltarea societății.

Statul a înțeles că trebuie să plaseze responsabilitatea pentru incluziunea socială a comunității în cârca organizațiilor non-guvernamentale conduse de romi și pentru romi.

Greșit, ONG-urile ar fi trebuit doar să își întărească capacitatea de câine de pază și să vegheze la implementarea politicilor publice pentru romi sau la implementarea politicilor generale și în comunitățile de romi.

O greșeală care s-a tradus în 20 de ani de ineficiență, de schimbări temporare și, de cele mai multe ori, de nepăsare pentru cei mai necăjiți, pentru că în cele mai multe cazuri, combaterea sărăciei dădea bine ca obiectiv general într-un proiect cu finanțare europeană, dar, după finalizarea lui, săracii rămâneau tot săraci.

Totul s-a concentrat pe schimbări moarte încă din fașă, care au dispărut odată cu încetarea proiectelor pentru că nu a exista niciun fel de sustenabilitate.

Rezoluția care ar putea duce la schimbări

Situația se poate schimba printr-o directivă a Comisiei Europene pentru incluziunea socială a romilor.

Lucrez în aceste zile, alături de un domn euro-deputat rom din Germania, la un raport în Comisia de Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne, prin care vom cere Comisiei Europene, printr-o rezoluție a Parlamentului European, să dezvolte această directivă, care va obliga și România să bugeteze suficient implementarea strategiei, să propună ținte clare și indicatori de măsurare a succesului, a progresului, foarte clari și bine ancorați în timp.

Marius Tudor:

UE și România nu se mai pot juca cu viața unor oameni. Trebuie să le pese. Criza ne-a arătat rezultatele celor 20 de ani de nepăsare. Mulți oameni suferă în izolare, nu au mâncare, nu au apă, nu au condiții de igienizare personală, nu se pot feri așa cum trebuie de infectare. Intervine frustrarea, neputința și mulți devin violenți sau fac alte prostii.

Pe de altă parte, societatea civilă trebuie să înțeleagă că nu este reprezentantul din teritoriu al statului, statul are administrații publice locale. Responsabilitatea pentru incluziunea socială a romilor trebuie plasată înapoi la stat.

Liderii politici ai romilor trebuie să înțeleagă, să recunoască că au greșit atunci când au asistat la manipularea comunităților în interes electoral. Negocierea politică dreaptă trebuie să le fie prioritate.

E nevoie de un efort colectiv pentru ameliorarea situației. Implementarea strategiei nu trebuie percepută de majoritatea societății românești ca un privilegiu acordat unei comunități etnice, ci drept o necesitate a statului pentru o balanță socio-economică echilibrată între cetățeni.

Până atunci, insist să vă îndemn să fiți buni unii cu ceilalți. Viața noastră e și așa prea scurtă ca să o umplem cu răutăți, cu stres. În aceste zile, criza ne afectează pe toți, diferența dintre bine și rău o face doar felul în care reacționăm față de ea.

Reacțiile noastre nu au legătură doar cu realitatea, ci și cu învățăturile – din păcate, câteodată, pline de prejudecăți – acumulate în cei șapte ani de acasă, ani care îți marchează considerabil viitorul comportament de adult.

Amploarea crizei și efectele ei trezesc în noi resentimente, prejudecăți, frustrare. Totuși, criza ne dă lecții de viață în fiecare zi și e important să învățăm din fiecare și să ne motivăm să fim buni, pentru că răutatea de azi nu ne face altceva decât să ne golească de bunătatea zilei de mâine.

“Dacă Domnul te încearcă, să fii treaz!”

Foto: EPA

Citeşte şi:

Un spital modern privat din Cluj, aruncat în lupta cu COVID-19, stă închis de o lună, cu angajații în șomaj tehnic și pacienții trimiși acasă

Conducerea de la Crucea Roșie și Antonel Tănase, secretar general al lui Orban, au decis ca Crucea Roșie să plătească postările de pe Facebook ale Guvernului

EXCLUSIV. La întrunirea anuală a Executive Board, în 3-8 februarie 2020, OMS a discutat, în cinci zile, doar 90 de minute despre COVID, dar a mărit diurna membrilor la 500 de euro pe zi

Țara în care Ilie Dumitrescu a refuzat să meargă, indiferent de câștigul financiar: "Nu poţi să stai cu o femeie de vorbă. Nu poţi să faci nimic"
PARTENERI - GSP.RO
Țara în care Ilie Dumitrescu a refuzat să meargă, indiferent de câștigul financiar: "Nu poţi să stai cu o femeie de vorbă. Nu poţi să faci nimic"
Prinsă în pădure cu AMANTUL! O celebră PREZENTATOARE de la noi și-a spulberat căsnicia
Playtech.ro
Prinsă în pădure cu AMANTUL! O celebră PREZENTATOARE de la noi și-a spulberat căsnicia
Grecia a pus o recompensă de 300.000 de euro pe capetele criminalilor care au ucis-o pe studenta britanică Caroline Crouch, în fața copilului ei
Observatornews.ro
Grecia a pus o recompensă de 300.000 de euro pe capetele criminalilor care au ucis-o pe studenta britanică Caroline Crouch, în fața copilului ei
Horoscop 12 mai 2021. Leii au acces la alt fel de informații, poate chiar unele cu totul noi pentru ei
HOROSCOP
Horoscop 12 mai 2021. Leii au acces la alt fel de informații, poate chiar unele cu totul noi pentru ei
Panică într-o instituție din Orșova. Jandarmii au intervenit pentru a îndepărta o viperă ascunsă într-un birou. FOTO
Știrileprotv.ro
Panică într-o instituție din Orșova. Jandarmii au intervenit pentru a îndepărta o viperă ascunsă într-un birou. FOTO
S-a îmbătat şi a luat-o la bătaie. Imagini incredibile cu o vedetă goală, la o petrecere
Telekomsport
S-a îmbătat şi a luat-o la bătaie. Imagini incredibile cu o vedetă goală, la o petrecere
Ce vor să știe românii despre negocierea cu banca (Publicitate)
PUBLICITATE
Ce vor să știe românii despre negocierea cu banca (Publicitate)