E sărbătoare în Parlament, sar dopurile de la şampanii, iar alegătorii răsuflă uşuraţi: „criminalii, violatorii și alți infractori violenți nu vor mai beneficia de liberare condiționată”. Ne bucurăm însă prea devreme.

Criminalii aflaţi în închisori care se pregătesc să facă cereri de eliberare sunt protejaţi în continuare de „aplicarea legii penale mai favorabile” şi pot ieşi din puşcărie pe „poarta” vechiului Cod Penal.

Conform legii adoptate azi de Camera Deputaţilor, actualul Cod Penal se modifică la art. 100, prin adăugarea unui alineat care prevede că „nu beneficiază de liberare condiționată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârșirea a uneia sau mai multe dintre faptele prevăzute la art.188, 189, 214 – 216, 218 – 221, 234 sau 236.”

E vorba de cei care au comis infracţiuni de omor, omor calificat, exploatarea cerșetoriei, folosirea unui minor în scop de cerșetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei.

Teoretic, legea pare foarte bună. Practic, însă, n-avem motive să fim entuziasmaţi.

Pedepse ridicol de mici pentru agresiuni sexuale împotriva copiilor

Pentru cei care comit agresiuni sexuale cu victime copii, pedepsele sunt ridicol de mici şi pot fi date cu suspendarea executării lor, aşa cum Libertatea a dezvăluit în repetate rânduri.

Cum cei mai mulţi dintre agresori nici măcar nu ajung până la poarta închisorii, nu-i afectează cu nimic interzicerea liberării  condiţionate.

Mai mult, legea votată azi de deputaţi nu-i atinge nici pe cei mai periculoşi dintre criminalii aflaţi acum în spatele gratiilor. Pentru că cei care se pregătesc să depună cerere pentru liberare condiţionată au comis faptele cu mult înainte ca actualul Cod Penal să intre în vigoare, în 2014. Iar în cazul lor, funcţionează principiul legii penale mai favorabile, prevăzut chiar în Constituţie.

Ad placeholder

Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Art.15, alin (2) din Constituţia României:

Cu alte cuvinte, nu contează ce lege va fi în vigoare mâine sau în ziua în care ei cer să fie puşi în libertate; dacă legea veche, valabilă la data comiterii faptelor, e mai blândă cu ei, criminalii vor beneficia de ea.

Aşa cum s-a întâmplat şi până acum.

La ieşirea din închisoare, criminalii trec printr-un examen mai uşor 

Actualul Cod Penal prevede că liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat:

  • a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani
  • se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis
  • a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească
  • iar instanța are convingerea că el s-a îndreptat și se poate reintegra în societate

Vechiul Cod Penal este mult mai îngăduitor şi prevede că poate fi liberat condiționat, înainte de executarea în întregime a pedepsei, condamnatul care: 

Ad placeholder
  • a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani
  • este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale

În cazul detenţiei pe viaţă, eliberarea condiționată poate fi dispusă după ce condamnatul a executat efectiv 20 de ani de închisoare.

Instanţele nu pot alege ce Cod Penal ar trebui aplicat atunci când judecă o cerere de liberare condiţionată, căci Constituţia obligă judecătorii, precizând: „legea penală mai favorabilă”.

Trei criminali în serie, eliberaţi în baza vechiului Cod Penal

În cazul lui Ion Turnagiu, care a ieşit din închisoare la 10 mai 2019, instanța precizează clar, în motivarea deciziei, că a analizat „propunerea de eliberare condiționată privind în raport de condițiile prevăzute în vechiul Cod penal”.

Trebuie avut în vedere faptul că, potrivit Noului Cod penal, liberarea condiționată este permisă doar condamnaților ce se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și care au făcut dovada că au achitat integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cerințe ce nu sunt impuse condamnatului în vechiul Cod penal.

Sentinţa Penală 464/2019 a Judecătoriei Drobeta – Turnu Severin:

Tot în baza vechiului cod Penal a fost eliberat, la 20 mai anul acesta, şi Marius Csampar.

„Se constată că potrivit art. 100, lit. b și c Noul Cod penal liberarea condiționată este permisă” doar în baza unor condiții „a căror îndeplinire nu este cerută condamnaților de dispozițiile vechiului Cod Penal”, se precizează în motivarea Sentinţei Penale 449/2020 a Judecătoriei Drobeta Turnu – Severin. 

Ad placeholder

Față de aceste considerente, instanța va analiza cererea de liberare condiționată privind pe condamnat în raport de condițiile prevăzute pentru liberarea condiționată în Codul penal din 1968.

Sentinţa Penală 449/2020 a Judecătoriei Drobeta Turnu – Severin:

La 28 februarie 2018, un alt criminal în serie, Adrian Stroe, a ieşit pe poarta închisorii ajutat tot de vechiul Cod Penal.

S-a examinat cererea prin prisma dispozițiilor vechiului Cod Penal și nu ale noului Cod Penal, întrucât petentul a săvârșit activitatea infracțională înainte de intrarea în vigoare  a noului Cod Penal, iar dispozițiile anterioare îi sunt mai favorabile.

Decizia penală 115/2018 a Tribunalului Dâmboviţa:

Şi dacă Turnagiu, Csampar şi Stroe s-ar afla încă în închisoare şi ar cere să fie eliberaţi condiţionat luna viitoare, tot în baza vechiului Cod Penal le-ar fi judecată solicitarea, indiferent de legea adoptată azi.

Reguli incerte, după ieşirea din închisoare

În actualul Cod Penal, celui eliberat condiţionat îi sunt impuse nişte reguli. Dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat e mai mare de 2 ani, el trebuie să respecte o serie de măsuri de supraveghere, printre care şi prezentarea la serviciul de probațiune. De asemenea, instanţa îi poate impune să execute anumite obligaţii, inclusiv interzicerea părăsirii teritoriului României.

În vechiul Cod Penal, cel cu care ies din penitenciare criminalii fioroşi, aceste reguli nu există.

Singurele măsuri de supraveghere (printre care obligaţia de a se prezenta, la date fixate, „la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor”) le erau impuse doar condamnaţilor care primeau pedepse cu suspendare, pe perioada termenului de încercare.

În 2000 a intrat în vigoare Ordonanţa 92 privind organizarea şi funcționarea serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, dar ea se referă doar la condamnaţii „a căror pedeapsă a fost graţiată total prin lege” şi la minorii „care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, faţă de care a fost înlaturată prin lege măsura educativă a internării într-un centru de reeducare”.

Ad placeholder

Ordonanţa 92/2000 a fost abrogată de Legea 252/2013 care-i vizează şi pe cei liberaţi condiţionat, dar „pentru hotărârile pronunţate şi pentru care executarea a început pe Codurile vechi, se aplică ceea ce prevede Codul penal anterior, pe principiul legii penale mai favorabile”, ne-au precizat surse judiciare din rândul judecătorilor.

Deputalul PNL Florin Roman: „Doar pentru asta am găsit consens acum”

N-ar putea instanţa să judece cererea de liberare după vechiul Cod Penal şi să impună măsurile de supraveghere prevăzute în actualul Cod Penal? Să îmbine, aşadar, dreptul condamnatului de a beneficia de liberare cu drepturile potenţialelor lui victime?

„Nu poţi să amesteci legile”, explică sursele judiciare. „Există o decizie a CCR care spune că judecătorul nu poate să combine prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia (n. r. – a treia lege), ori judecătorul nu poate să legifereze.”  

N-avem, aşadar, niciun motiv să fim azi entuziasmaţi. Legea pe care a adoptat-o  Camera Deputaţilor va produce efecte doar pentru criminalii care abia au intrat sau urmează să intre în închisoare, nu şi pentru cei care se pregătesc să iasă.  

Ad placeholder

„Doar pentru asta am găsit consens acum”, recunoaşte deputatul PNL Florin Roman. „Trebuia să existe un moment zero.”

Citeşte şi:

După ce l-a eliberat pe criminalul în serie, Tribunalul Mehedinți nu a comunicat celor care puteau să-l supravegheze!

Cum îi poate asigura „majoritatea tăcută” un nou mandat lui Donald Trump, la alegerile de peste cinci luni

SRI zice că nu e treaba lui dacă numele lui Iohannis și Cîțu apar pe un site cu înșelătorii cu bitcoin

Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
PARTENERI - GSP.RO
Mario Mutu locuieşte în Italia cu mama lui şi face 18 ani anul acesta. Iată cât de mult a crescut fiul cel mare al lui Adi Mutu și cât de frumos este!
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
HOROSCOP
Horoscop 7 iulie 2020. Berbecii simt nevoia să se apropie de cei mai speciali dintre prietenii lor
RECOMANDĂRI