Dacul cu firul divin, pus la index de tarabostele de la CCR. Se prefigurează o nouă rundă de alegeri fără Călin Georgescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din mai 2025 va fi, cel mai probabil, invalidată de Curtea Constituțională a României (la sesizare sau din oficiu), din motive ce țin de discurs, influențarea votului ori finanțare a campaniei electorale.
Cuprins:
Președintele CCR, judecătorul Marian Enache, le-a transmis miercuri, 19 februarie, lui Călin Georgescu și susținătorilor lui că libertatea de exprimare nu este absolută, că CCR nu are un rol decorativ în procesul electoral, ci unul efectiv, iar Curtea se poate autosesiza cu privire la orice neregulă.
Judecătorul Marian Enache a vorbit pe larg despre rolul Curții Constituționale în respectarea procedurilor pentru alegerile din România, pe parcursul unui interviu amplu acordat publicației Juridice.ro.
Alegerea acestei modalități de comunicare publică este una fără precedent pentru președintele CCR, în condițiile în care instanța de contencios constituțional e plină de ifose în relația cu presa și cu opinia publică.
Curtea Constituțională nu are un purtător de cuvânt pe care jurnaliștii să-l consulte cu privire la nimicuri procedurale sau informații de ultimă oră, iar judecătorii din componența CCR pe care reprezentanții mass-media îi pot contacta invocă de cele mai multe ori „obligația de rezervă a oricărui judecător” – după cum însuși Marian Enache recunoaște că ar avea-o.
Judecătorul Marian Enache a compensat în interviul dat publicității miercuri, 19 februarie, pentru toată tăcerea lui și a antecesorilor săi de la șefia CCR.
Curtea Constituțională, prin președinte, n-a dat explicații nimănui: nici atunci când a aruncat în aer dosarele DNA prin eliminarea interceptărilor SRI, nici când a dezincriminat abuzul în serviciu, nici când a dat două hotărâri în urma cărora peste 10.000 de dosare penale au fost închise prin constatarea prescripției.
În schimb, o face acum, pentru a lămuri anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și pentru a preciza în ce condiții vor avea loc cele din luna mai 2025.
După anularea alegerilor în urma unei hotărâri a CCR, două televiziuni care îl susțin pe Călin Georgescu și care i se adresează cu „președintele ales” au catalogat hotărârea CCR drept „o lovitură de stat” sau „atac la democrație”, Curtea fiind în discursul lor actual una „rea”.
Pentru aceleași televiziuni – una controlată de Maricel Păcuraru, cealaltă de Sebastian Ghiță – Curtea Constituțională era „bună” când a golit instanțele de dosare penale, printre care (în mod oportun) erau și dosarele celor doi afaceriști.
Șeful CCR: Alegerile viciate nu pot fi considerate parțial valide
Precizările – pe care judecătorul Marian Enache le face cu eleganță, fără să pronunțe vreun nume – îi privesc, în realitate, pe Călin Georgescu și pe alți candidați din blocul așa-zis „suveranist”.
Din întregul mesaj, eu am extras opt paragrafe, pe care le consider esențiale pentru ca lumea să înțeleagă care sunt șansele lui Călin Georgescu de a candida din nou ori de a câștiga vreodată președinția, în contextul în care în campania acestuia s-au implicat „actori statali și nonstatali străini”, așa cum a rezultat în urma desecretizării documentelor CSAT:
- „Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, iar cele două legi (n.r. - Legea nr. 47/1992 și Legea nr. 370/2004), fără a avea caracter de exhaustivitate, reglementează competența Curții Constituționale exercitată la sesizare, după cum urmează: soluționarea contestațiilor formulate împotriva înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, a cererilor referitoare la împiedicarea desfășurării campaniei electorale, precum și a cererilor de anulare a alegerilor. Ca atare, chiar și în aceste etape procedurale, Curtea are competența de a se sesiza din oficiu cu privire la obiectul oricăreia dintre cele 3 categorii de acțiuni anterior enumerate.
- Dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează.
- Constituția României și jurisprudența CCR garantează libertatea de exprimare în mod deplin, dar nu în termeni absoluți. Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale. Orice libertate se afirmă prin limitele ei, și nu prin absolutizarea ei (…).
- În evaluarea constituționalității procesului electoral în sensul respectării caracterului corect și liber al alegerilor, Curtea Constituțională hotărăște pe baza informațiilor oficiale pe care autoritățile specializate ale statului (explică mai depate că se referă la CSAT – n.r.) le furnizează în mod direct sau pe canale oficiale în spațiul public.
- Curtea nu judecă emoționalitatea dreptului de vot, ci are obligația să verifice corectitudinea procesului electoral sub aspectul modalităților concrete prin care s-a exercitat votul. (…) Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale.
- Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral.
- Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs. Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat.
- Procedura de alegeri viciată în aspectele sale esențiale – și aici mă refer permanent la condiția corectitudinii alegerilor, a alegerilor curate, cum se mai spune în mod curent – nu poate fi considerată parțial validă. Aceste încălcări sunt iremediabile și afectează procedura în ansamblul său. (…) Ca să fiu mai plastic: dacă ați dori să beți un pahar cu apă în care cunoașteți că există o doză de otravă, veți încerca să extrageți otrava și să beți apa astfel purificată sau veți opta pentru un alt pahar cu apă?”, a declatat judecătorul Marian Enache pentru sursa citată.
Alte decizii prin care CCR a stârnit controverse în România
Ne place sau nu, din punct de vedere legal, CCR este un stat-în-stat: nu există cale de atac la hotărârile pe care le emite, iar ele au aplicabilitate obligatorie pentru magistrați, sub sancțiunea abaterii disciplinare.
Reamintim că, de jure, deciziile CCR dictează doar pentru viitor, însă de facto se aplică și retroactiv pe baza unui artificiu din legislație numit „principiul legii mai favorabile”.
Pe scurt, România a cunoscut succesive modificări la lege, cum ar fi modificările la Codul penal sau Codul de procedură penală. Dacă un inculpat este judecat în prezent pentru o faptă prevăzută de o lege care între timp s-a modificat, i se aplică norma mai favorabilă.
Iată câteva dintre „isprăvile” CCR din trecut, cu precizarea că principiul legii mai favorabile se aplică în toate aceste cazuri:
Scandalul „marii prescripții”
În 2022, CCR a emis o decizie prin care a constatat că Parlamentul n-a făcut nimic pentru a pune în acord legea cu o hotărâre a instanței de contencios constituțional din 2018.
Hotărârea respectivă viza neconstituționalitatea art. 155 din Codul penal care reglementa întreruperea cursului prescripției de către orice act procedural efectuat în cauză.
După patru ani, CCR a emis o nouă hotărâre, în 2022, în care statua că România n-a avut legislație pe tema prescripției speciale, astfel că se vor aplica prevederile de la art. 154, care reglementează prescripția generală.
În urma acestor decizii ale CCR, din 2022 până la zi, instanțele au închis peste 10.000 de dosare penale.
Scandalul completelor de la Înalta Curte
În 2018-2019, CCR a emis o serie de decizii prin care a constatat nelegala compunere a completurilor de magistrați de la Înalta Curte: cele de 5 judecători (pe motiv că nu sunt trași la sorți toți magistrații, președintele completului fiind din rândul conducerii) și cele de 3 judecători (pe motiv că n-ar fi „specializate” în judecarea infracțiunilor de corupție).
În urma acestor decizii, mulți inculpați VIP (politicieni corupți, afaceriști abonați la contracte cu statul, funcționari publici șpăgari) s-au ales fie cu desființarea hotărârilor de condamnare, fie cu trimiterea dosarelor spre rejudecare.
Redefinirea abuzului în serviciu
O decizie a CCR din 2016 (Decizia 405/2016) a statuat că articolul din Codul penal care sancționa abuzul în serviciu este constituțional numai în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Ulterior, pe aceeași linie logică, CCR a hotărât (Decizia 651/2018) că „atunci când Curtea constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează, în privința efectelor, cu o lege de dezincriminare”.
Ca atare, infracțiunea de abuz în serviciu a fost redefinită în sensul sancționării faptelor prin care se încalcă norme din legislaţia primară (adică legi şi ordonanţe) ale Guvernului, fiind excluse cele din legislația secundară (care încalcă ordinele de ministru, norme, regulamente emise de ministere, instituții sau alte autorități din subordinea Guvernului).
În urma acestor hotărâri ale CCR au scăpat de răspunderea penală, prin achitare, mulți funcționari publici: președinți de consilii județene, primari sau directori de instituții.
Scandalul „Binomului SRI-DNA”
Printr-o decizie din 2016, CCR a hotărât că prevederile art. 142 alineat 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.
Respectivul articol prevedea că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
CCR a statuat că sintagma „alte organe specializate ale statului” este „lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.
Această hotărâre a CCR a aruncat în aer majoritatea dosarelor DNA aflate fie pe rolul instanțelor, fie în lucru, deoarece procurorii DNA depindeau de infrastructura SRI pentru a realiza interceptări în materie de infracțiuni de corupție.
Hotărârea a deschis calea avocaților, mai departe, pentru o altă serie de sesizări cu excepții de neconstituționalitate legată de interceptările aflate deja la dosar. Apărătorii au solicitat și au obținut, tot cu ajutorul CCR, excluderea fizică a interceptărilor din dosare, inclusiv a celor realizate de DNA, dar transcrise „de mână” de către ofițeri SRI.
Cum n-a fost suficient, opinia publică a aflat că SRI are „protocoale” nu doar cu DNA, ci și cu alte unități de parchet sau cu instanțe de judecată, așa că „Binomul” s-a dovedit a avea o amploare mai mare.
Scandalul s-a întins până în 2020, când Valeriu Zgonea (condamnat la 3 ani cu executare, apoi achitat) a reclamat la CCR neconstituționalitatea articolului din Codul de procedură penală privind supravegherea tehnică, precum și cele ale legii siguranței naționale în baza cărora SRI putea sesiza Parchetul. Prin Decizia 55/2020, CCR a restrâns și mai mult sfera de activitate a SRI, statuând că înregistrările specifice culegerii de informații nu sunt probe.
Totuși, CCR i-a respins lui Zgonea sesizarea cu privire la Legea 51/1991 care dă dreptul SRI să sesizeze Parchetul. Cu alte cuvinte, ofițerii SRI pot sesiza procurorii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, dar nu le pot da nimic altceva pentru a folosi, mai departe, ca probă în proces.
proprietarypoet 20.02.2025, 22:21
Nu stiu daca mai are vreo relevanta pomelnicul asta de text, cand Musk si Vance tocmai s-au pronuntat azi in nu mai mult de 5 cuvinte.
kicker666 21.02.2025, 15:02
Aia sa faca reguli la ei acasa cat mai pot,in curand se vor trezi la realitate republicanii si isi vor da seama ce prostie au facut iar raufacatorii astia in frunte cu eleron musca vor termina acolo unde le este locul ,la Guantanamo.
Adrian.B 21.02.2025, 01:22
Cine a zis ca noi trebuie sa ascultam sfaturile altora? Rusii cer Europa de Est americanilor și ei ni-l propun pe CG. Se pare ca toate drumurile duc la Kremlin. Sa renunțăm asa ușor? Ne-a fost bine 45 de ani de comunism? Sa ne întoarcem iar la o societate de turnători și securiști? Sa ne fie frica de vecin, sa avem grija ce vorbim ca poate ne toarnă la politie?
gheorghe_2 21.02.2025, 10:04
Comparatia dintre deciziile anterioare ale CCR cu cele de acum, referitoare la alegeri, este complet nepotrivită. Deciziile anterioare au fost justificabile, din punct de vedere juridic, și se încadrau în prerogativele Curții. Efectele lor nu au fost cele care le sunt atribuite în articol. De fapt, ICCJ este cea care a ajutat la prescrierea a peste 10.000 de dosare penale, lăbărțând efectele deciziei Curții cu privire la prescripție, până în 2014, și asta pentru că a interpretat prescripția ca pe o instituție de drept penal și nu procesual penal. Cu totul alta este situația acum, când CCR a dat decizii grotești. A lipsit candidați de dreptul de a fi ales contrar prevederilor clare ale Constituției, a anulat alegerile fără a avea vreo bază legală, intrând peste atribuțiunile unei instanțe penale, în primul caz, și ale AEP, în al doilea. Trebuie înțeles că deciziile respective sunt o oroare juridică, nu justificabile, un abuz incalificabil. Iar noi să aplaudăm porcăria asta acum?
rockitos 21.02.2025, 11:06
Am avut rabdare si am citit ce a spus domnul de le CCR. Desi uneori, nu sunt de acord cu deciziile CCR, ceea ce a spus este de bun simt. Desi aservit politic, discursul este a unui om normal, educat. Daca il compari cu discursul delirant al lui Calin Georgescu, e o diferenta de la cer la pamant. Din pacate, par sa fi ramas din ce in ce mai putini oameni in tara asta asta care rationeaza cat de cat.