De ce creșterea prețului la telemeaua veche de oaie mi-a amintit de un personaj celebru din Kafka. Cel transformat într-o gânganie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Când vânzătoarea ți-a întins peste galantar cuțitul în vârful căruia era lipită o bucățică de brânză, până s-o apuci cu două degete și s-o guști, te-ai trezit transformat într-o „gânganie înspăimântătoare”. Asta ai simțit, într-o bună dimineață, când te-ai dus în piață ca să-ți cumperi jumătate de kilogram de telemea veche de oaie: că ești un fel de Gregor Samsa metamorfozat într-o insectă.
Cuprins:
Îți amintesc, dacă n-ai apucat să citești/recitești nuvela lui Kafka, Gregor Samsa, cu un abdomen boltit și împărțit în segmente egale, cu nenumărate piciorușe care-i tremurau neajutorate, groaznică imagine!, își pune o singură dată întrebarea: „Ce s-a întâmplat cu mine?” O singură dată în toată povestea! Nu sare din pat ca să caute o oglindă ca să-și descopere noua înfățișare (nici măcar nu avea o oglindă în cameră, deștept Kafka!, își deposedează personajul de o posibilă contemplare), nu începe să urle îngrozit, chemându-și în ajutor părinții și sora, nu se gândește să fugă la un medic, să ceară o explicație, să i se pună un diagnostic, nu cheamă ambulanța, presa și poliția, nu! Comis-voiajorul de stofe se gândește că trebuie să se ridice din pat ca să ajungă la gară și să prindă trenul de... ora cinci.
Nu reușește prea ușor pentru că era neîndemânatic mișcându-se ca o insectă. Un om știe să se ridice din pat, o insectă habar n-are, de obicei gângăniile mișună sub pat, asta va face până la urmă și Gregor Samsa. Dar nu vreau să-ți povestesc viața de gânganie a lui Samsa! Vreau, totuși, să-ți subliniez: dacă personajul lui Kafka nu și-a pus decât o singură dată întrebarea: „Ce s-a întâmplat cu mine?” și al doilea gând a fost să fugă la gară ca să prindă trenul și să-și facă treaba de comis-voiajor, înseamnă că omul era deja spălat pe creier! Pentru el nu conta transformarea înfricoșătoare, ci agenda sa zilnică de slujbaș spălat pe creier, repet, copleșit de grijile cotidiene.
Creștere de 36,8% într-o singură săptămână
Este posibil ca și tu să fii spălat pe creier de vreme ce n-ai reacționat când doamna din spatele galantarului ți-a întins bucățica de telemea veche de oaie, ca s-o guști, să dai din cap, bună!, cât vă pun, domnu’?, jumătate de kilogram, vă rog!, ca și săptămâna trecută. Numai că săptămâna trecută, kilul de telemea veche de oaie a fost 38 lei, în timp ce prețul în clipa în care te-ai simțit ca o gânganie era deja 52 lei.
N-ai apucat să calculezi, o creștere de 36,8% într-o singură săptămână pentru telemeaua ta favorită de oaie, telemea veche, poftă veche, pune-ți pofta în cui! Ai observat în vitrină eticheta de 52 de lei, nu ți-a venit să crezi, dar până să apuci bucățica de brânză ca să-o guști te-ai simți ca o insectă.
Puteai să reacționezi la fel ca pensionarii tăi, care mișunau în piață, dezamăgiți și irascibili, desfigurați de boli, de promisiunile lui Budăi că le va crește pensiile, de inflație, și să strigi la fel ca ei: hoților, ați scumpit brânza!, de ce-ați scumpit-o?, hoților, nu vă mai ajunge să ne jecmăniți!, vă reclam la Protecția Consumatorilor!, ne omorâți cu zile, o să murim de foame!
O înjurătură la adresa lui Iohannis ar fi fost binevenită. Adică, să faci scandal, panaramă, să pui presiune pe vânzătorii de la raionul de brânzeturi și salamuri care, chipurile, sunt veniți tocmai de la Sibiu ca să-și vândă produsele sută la sută românești, dar și cu presiunea asta n-ai fi obținut un discount, o favoare, prețul ar fi rămas tot 52 de lei, preț pe care tu nu ți-l mai permiți.
Nimeni nu spune apăsat că politica UE în domeniul energiei a fost proastă
Dar nu din cauza acestui preț te-ai simțit transformat într-o gânganie scârboasă. Sigur, puteai să te întrebi și tu ca Gregor Samsa: „Ce s-a întâmplat cu... brânza mea?” Să cauți o explicație logică, plauzibilă, să iei în calcul creșterea prețurilor la curentul electric, la gaze, benzină și motorină, să te bagi cu gândul într-un talk-show TV, în care toți analiștii și politicieni dau vina pe guvern, pe modul cum s-a făcut liberalizarea pieței de energie, pe Virgil Popescu, cel mai înjurat ministru din ultimii 30 de ani, pe Putin și pe războiul său din Ucraina, dar nimeni nu spune apăsat că politica Uniunii Europene în domeniul energiei a fost proastă, bazată pe obsesia de a trece cât mai repede pe energiile regenerabile, scumpe și nesustenabile (iartă-mă, dar nici prețul la telemeaua ta nu-i sustenabil!), politica asta verde este un eșec!...
Asta ne-a dus la o energie scumpă și la inflație! Cum să ajungi cu nemulțumirea ta, legată de telemeaua ta favorită, tocmai la Bruxelles? Uniunea a dat atâția bani României ca să se modernizeze în ultimii ani! Nu așa de repede cum ți-ai fi dorit, dar România s-a modernizat un pic mai mult. Uniunea dă și bani la ONG-uri care să vegheze democrația din țară! N-ai putut să înjuri nici Uniunea, nici guvernul, nici vânzătoarea care te-a invitat să guști telemeaua, nici lumea asta aflată în criză... Dar metamorfozarea lui Gregor Samsa n-a fost o dovadă clară că viața sa se „resetase”? Fără putință ca să aleagă, să se opună și să protesteze. Nu cumva și el a suferit „marea resetare”?
Altul a fost motivul pentru care te-ai simțit ca o „gânganiei înspăimântătoare” în clipele în care femeia din spatele galantarului ținea întins cuțitul spre tine, ca să guști telemeaua de 52 de lei. Ți s-a făcut scârbă de neputința ta! Neputința unei gângănii.
Asemănarea cu Gregor Samsa
Să-ți povestesc/reamintesc, dacă că n-ai citit/recitit „Metamorfoza” lui Kafka: a doua zi după ce Gregor Samsa s-a transformat în gânganie, sora sa, Grete, i-a pus în cameră, ca să mănânce, „un castronaș plin ochi cu lapte îndulcit, în care pluteau câteva felioare de pâine albă”. Și-a băgat capul în lapte, pentru că era mâncarea lui preferată, dar l-a retras repede, nu-i mai plăcea laptele cu pâine. Pentru că Gregor nu mai era om, era deja o insectă!
A răbdat de foame o noapte și-o zi, până când buna sa soră Grete a înțeles și i-a lăsat pe un ziar întins pe dușumea un „meniu” pe gustul unei gângănii: niște zarzavaturi pe jumătate putrezite, oase rămase de la cină, câteva stafide și migdale, o bucată de brânză, pe care Gregor o refuzase cu două zile în urmă pe motiv că era veche. Dar acum, insecta Gregor Samsa s-a repezit și a început să sugă lacom cu mandibula bucata de brânză. Nu mai avea gură, ci o mandibulă...
Și în timp ce sugea brânza veche a gândit: „Oare am devenit mai puțin sensibil?” Oare cât de insensibil ai devenit după izolarea din pandemie, după sperietura COVID, după invazia Ucrainei și inflația asta care nu se va încheia prea curând, deși oficialii BNR o tot temperează cu declarații optimiste? Cât mai poți suporta amenințările promovate cu frenezie în presă despre Apocalipsa Climatică și Apocalipsa Nucleară? Dacă ți se bagă în minte, zi de zi, spaima de Apocalipsă, înseamnă că trebuie să crezi în Apocalipsă! Nu-i așa că meriți să fii „metamorfozat”? Ascunde-te sub pat, la fel ca Gregor Sansa, acolo-i locul tău, în așteptarea dezastrului climatic sau a dezastrului nuclear.
Dacă ți s-a făcut scârbă de statutul tău de insectă neputincioasă, care nici măcar n-a poftit o bucățică de telemea veche, atunci te-ai gândit să-ți pipăi gura, să nu cumva să ai o mandibulă, și să te uiți disperat în ochii vânzătoarei, ca într-o oglindă, ca să-ți confirme: chiar ești o insectă sau, încă, mai trăiești ca un om?
Vânzătoarea te-a recunoscut drept un client zăpăcit și a insistat: „Gustați, domnu’, e foarte bună!”. Tu ai dat din cap, ai căutat cu privirea o cale pe unde să fugi, nu-ți mai permiți kilul de telemea la 52 de lei, ai să cauți altceva, poate o brânză topită, poate ai să renunți definitiv la brânză, dar în niciun caz n-ai să mănânci lăcuste sau alte insecte omologate de Uniunea Europeană...
Uite ce-a ratat Kafka: biata gânganie Gregor Samsa a sfârșit sub pat, slăbit și neputincios, în timp ce pe nările sale mai adia slab o suflare, apoi slujnica din casă l-a aruncat la gunoi, în loc să-l valorifice comercial, la un preț sustenabil, pe piața europeană, conform normelor UE.
Ah, Kafka, ce viață am ajuns să trăim!
luter 12.11.2022, 10:59
Preturi mari la telemea de oaie ? Pai un cioban plătit cu 2500 plus 3 mese pe zi și un pachet de țigări, nu prea găsești.apoi cei ce vand brânză în București nu prea mai au oi, cumpără de la Poienari ,jinari ,ei sunt oamenii de afaceri.
didina 13.11.2022, 00:09
Ingrozitor de trist
gheorghe_2 13.11.2022, 13:17
Nu prea pot să înțeleg de unde cumpăra autorul telemeaua veche de oaie cu 38 de lei acum o săptămână. Brânza asta a trecut de 50 de lei pe kg din vară, iar de 38 de lei de mai bine de un an. E adevărat că prețurile variază, de la magazin, la magazin, dar în București diferențele nu sunt așa de mari între piețe.
Liliana60 13.11.2022, 19:58
Aveti dreptate...probabil este pentru efectul metaforei...