De ce trumpismul în care crede Crin Antonescu nu va apăra România

„Războiul rece” de după „războiul rece”

Puțin mai târziu, Statele Unite și puterile europene vestice creau așadar Alianța militară nord-atlantică cu principalul scop de a limita amenințarea sovietică. Toată perioada Războiului Rece, administrațiile americane au reprezentat lumea liberă care luptă împotriva totalitarismului sovietic. După dizolvarea URSS, a existat o scurtă perioadă romantică în care cele două puteri globale au dorit să își încălzească relațiile bilaterale, ca apoi aceste relații să reînceapă să se răcească odată cu extinderea NATO pentru statele est-europene. Ruptura dintre Statele Unite și Rusia s-a produs gradual, pentru că, în momente de securitate cheie pentru securitatea Europei sau cea internațională, Statele Unite au avut poziții divergente față de Federația Rusă. 

Intervenția NATO în Serbia a reprezentat prima mare fractură între americani și ruși (percepută de Rusia drept încălcare de către NATO a suveranității Serbiei), apoi invazia rusească în Georgia, operațiunile NATO în Orientul Mijlociu în lupta împotriva terorismului (percepute de Rusia drept operațiuni militare expansioniste ofensive), intervenția militară umanitară din Libia (catalogată de către Rusia drept încălcare a principiilor suveranității Libiei), anexarea rusească ilegală a Crimeii care a culminat cu invazia militară la scară largă asupra Ucrainei – în toate momentele de securitate internațională cheie, interesele de politică externă americană au diferit față de cele rusești. 

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

Odată cu extinderea NATO pentru statele care făcuseră parte din Pactul de la Varșovia, au curs analizele privind motivele pentru care aceste state au dorit aderarea la alianța nord-atlantică. 

Întrebarea de fond a fost de ce mai doreau aceste state să facă parte din NATO, din moment ce amenințarea sovietică dispăruse? Indiferent de grila de interpretare aplicată pentru identificarea unor explicații, concluzia a fost aceeași: statele din Europa Centrală și de Est au dorit aderarea la NATO pentru că încă percepeau puterea de la Răsărit drept o amenințare la securitatea lor. 

Niciun stat european care făcuse parte din sfera de influență sovietică nu avea încredere în Rusia postsovietică. Europenii care geografic trăiau mai aproape de Rusia doreau să intre în comunitatea democrațiilor din Vest, pentru că democrațiile dovediseră un risc mult mai scăzut, chiar inexistent în a mai purta războaie între ele. Odată cu invazia militară a Rusiei în Georgia, anexarea ilegală a Crimeii și invazia militară ilegală la scară largă asupra Ucrainei, statele europene din flancul estic au cerut insistent întărirea militară ca mijloc de descurajare, pentru că percepeau și percep expansionismul rusesc drept o amenințare de securitate din ce în ce mai gravă, nu mai redusă. 

Recomandări

Interpelare în Parlament, după un articol din Libertatea. Ministerele Economiei și Apărării dau vina unul pe altul cu privire la fabricile de armament

România nu a ajutat conjunctural Ucraina, ci a contribuit la contracararea amenințării europene de securitate, care este Rusia 

Odată cu revenirea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite, acțiunile de politică externă ale echipei lui Trump sfidează orice logică și teorie a studiilor de securitate. În mod „conjunctural”, dacă este să folosesc expresia lui Crin Antonescu, interesele Statelor Unite se aliază pe moment cu cele ale Federației Ruse. Fără a avea o strategie coerentă a păcii, Donald Trump, pe de o parte, presează Ucraina să facă un „deal” cu Rusia, nedetaliind public ce ar însemna acest deal, iar pe de altă parte, amenință Europa că nu dorește ca Statele Unite să le mai garanteze securitatea față de Rusia. 

Președintele american a lansat deja numeroase semnale din care reiese faptul că noua linie de politică externă a Statelor Unite nu mai cataloghează Rusia drept o amenințare de securitate la interesele americane, așa cum ne obișnuiseră oficialii americani în ultimii 75 de ani. Pare greu de acceptat această nouă realitate geopolitică, dar doctrina de politică externă Trump s-a așezat la dreapta neo-fascismului imperialist rusesc. 

Trump susține public că dictatorul Putin numai cu el acceptă să facă un deal în privința Ucrainei pentru a termina războiul din Ucraina, dar nu explică de ce Putin, dacă obținând victoria ilegitimă asupra Ucrainei, s-ar opri la Ucraina și nu și-ar mai continua expansionismul către toate statele care au făcut parte în trecut din sfera sovietică de influență. 

Recomandări

Cuvintele rostite de Sorina Pintea la ultimul termen al procesului. Fosta ministră a fost prinsă cu șpaga în pungă. Avocat: „Scopul mitei nu are nicio urmă de sens”

Din moment ce nu mai percepi Rusia drept amenințare existențială asupra Ucrainei cea invadată, de ce ai mai percepe Rusia o amenințare de securitate pentru statele baltice și pentru cele din Europa centrală și de est cărora le garantezi securitatea chiar în fața amenințării rusești? 

În noua poziționare geopolitică, argumentele candidatului PSD-PNL-UDMR Crin Antonescu potrivit cărora România a ajutat doar conjunctural Ucraina, nu are un angajament pe termen lung asupra securității Ucrainei și urmărește linia de politică externă a Administrației Trump devine un nonsens chiar pentru interesele de securitate ale României. Cât din concesiile americane oferite Rusiei vor fi și în interesul de securitate al României? 

Interesul României este să țină cât mai departe de granițele sale influența unei puteri dictatoriale care folosește în mod abuziv puterea militară pentru obținerea unor scopuri ilegitime politice, cu atât mai mult cu cât România nu are capacitatea să se apere singură, ci doar colectiv. Odată ce Ucraina va cădea, va urma și Republica Moldova, iar apoi Marea Neagră va deveni în totalitate lac rusesc. Cu cât influența Rusiei în România va crește, cu atât democrația românească va fi și mai alterată. Pentru că, așa cum explica Bevin în martie 1948, lupta împotriva expansionismului rusesc nu e doar o chestiune care se rezumă la teritorialitate, ci una mai largă cu componente culturale și economice. Atunci când domină, rușii vor să ne schimbe și regimul politic, și modul de viață.

Care sunt puterile care actualmente satisfac și interesele de securitate ale României? Statele Unite sub Administrația Trump? Din păcate nu. Doctrina Trump devine din ce în ce mai impredictibilă și nu mai transmite încredere în relația sa cu aliații tradiționali ai Americii. 

Acest text nu întâmplător a început prin a arăta poziția de politică externă a Regatului Unit, cu mai bine de 75 de ani în urmă, când Marea Britanie iniția politica europeană de reținere față de expansionismul sovietic. Ea merită legată de declarațiile premierului britanic din prezent, Keir Starmer (extrem de asemănătoare cu ale lui Bevin), care explica recent că momentul actual reprezintă „un moment unic într-o generație pentru securitatea Europei”. 

„Suntem cu toții alături de voi, de Ucraina, atât timp cât va fi nevoie. Obținerea unui rezultat bun pentru Ucraina este vitală pentru securitatea fiecărei națiuni de aici și a multor altora”, declara Starmer. Administrația Trump poate fi într-un moment de rătăcire, sau poate se va distanța gradual de interesele de securitate ale Europei democratice, așa cum și declară Donald Trump că intenționează. Însă Marea Britanie își înțelege rolul de putere europeană care trebuie să apere încă o dată democrațiile Europei în fața amenințării ruse.

Între securitatea „multor altor națiuni”, pentru care militează Marea Britanie, se numără și cea a României. Mingea la care ne recomandă Crin Antonescu să ne îndreptăm ochii ar trebui să fie Marea Britanie în acest moment, nu haotica Administrație Trump, cum în mod fals ne sugerează el. 

Fotografii: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.