Un asemenea comportament se poate manifesta sub diferite forme, de la raționalizări minore până la distorsiuni semnificative ale realității. Pentru a înțelege de ce se angajează oamenii în auto-înșelare și de ce acceptă adesea minciuni de la alții, este necesară o explorare profundă a psihologiei umane, a dinamicii sociale și a nevoilor emoționale umane.
Natura auto-înșelării
Auto-amăgirea poate fi înțeleasă ca un mecanism de adaptare. Oamenii se mint adesea pe ei înșiși pentru a evita să se confrunte cu adevăruri incomode sau pentru a-și proteja stima de sine. De exemplu, un individ care nu a reușit să atingă un obiectiv personal se poate convinge pe el însuși că scopul nu a fost de fapt atât de important sau că factorii externi au fost singurii responsabili pentru eșecul trăit. Această formă de auto-amăgire îi permite să-și mențină o imagine de sine pozitivă și să evite trăiri de eșec personal sau de rușine.
Mai mult, auto-amăgirea poate servi drept tampon împotriva anxietății. În situațiile în care adevărul poate duce la suferință, oamenii pot alege să creadă o versiune mai acceptabilă a realității. De exemplu, cineva într-o relație nesănătoasă s-ar putea convinge că partenerul său se va schimba sau că relația nu este atât de proastă pe cât pare. Această negare poate oferi o ușurare temporară a durerii emoționale, permițând persoanei în cauză să evite confruntarea cu realitatea situației.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b8c1ff77d06b88ac617af35db2832a44.jpg)
Mecanismele psihologice din spatele înșelării de sine
Mai multe mecanisme psihologice contribuie la autoamăgire. Disonanța cognitivă, o teorie propusă de psihologul Leon Festinger, sugerează că atunci când indivizii au două convingeri conflictuale sau când convingerile lor le contrazic propriile acțiuni, ei experimentează disconfort. Pentru a atenua acest disconfort, ei își pot modifica convingerile sau percepțiile. De exemplu, un fumător care cunoaște riscurile pentru sănătate asociate fumatului, poate minimiza aceste riscuri pentru a-și justifica obiceiul și a-și menține plăcerea generată de viciu.
În plus, părtinirea cognitivă joacă un rol semnificativ în auto-amăgire . Aceasta îi determină pe indivizi să caute informații care le confirmă convingerile pe care le au într-un anumit moment, ignorând sau respingând informațiile care le contrazic pe acestea. Ca rezultat, oamenii pot interpreta în mod selectiv experiențele și dovezile, pentru a-și susține narațiunile auto-înșelătoare.
Acceptarea minciunilor altora
Acceptarea minciunilor de la ceilalți este adesea împletită cu auto-amăgirea. Oamenii pot alege să creadă minciuni, deoarece acceptarea lor se aliniază cu dorințele sau credințele lor intime. De exemplu, în relațiile romantice, indivizii pot trece cu vederea semnele de infidelitate sau necinste din partea partenerului, deoarece recunoașterea acestor adevăruri le-ar perturba viziunea idealizată despre acesta sau despre relația lor. Această acceptare selectivă poate proveni dintr-o frică adânc înrădăcinată de abandon sau pur și simplu dintr-o dorință de securitate emoțională.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c62fadebdacc752a3bf5121b527043f0.jpg)
Dinamica socială joacă, de asemenea, un rol important în motivația pentru care oamenii acceptă minciuna. În multe cazuri, normele și așteptările societale pot crea un mediu în care necinstea este tolerată sau chiar încurajată. De exemplu, în mediile profesionale, persoanele pot accepta afirmații exagerate despre realizările unui coleg pentru a menține armonia sau pentru a evita conflictele. Acest fenomen în anumite circumstanțe poate duce la o cultură a necinstei, în care indivizii se simt presați să se conformeze narațiunii predominante, chiar dacă sunt conștienți de lipsa ei de veridicitate.
Nevoi și vulnerabilități emoționale
Atât în centrul înșelării de sine, cât și în cel al acceptării minciunilor celorlalți se află nevoia umană de siguranță emoțională și apartenență. Oamenii se mint adesea pe ei înșiși și acceptă minciunile altora pentru a-și proteja bunăstarea emoțională sau măcar aparența acesteia. Frica de respingere, singurătate sau eșec îi poate determina astfel să creeze și să accepte narațiuni false care oferă confort, chiar dacă nu sunt bazate pe realitate.
În plus, dorința de acceptare socială îi poate determina pe unii oameni să treacă cu vederea necinstea prezentă în relațiile lor. Oamenii pot acorda prioritate menținerii prieteniilor sau a parteneriatelor romantice față de confruntarea cu adevăruri incomode. Acest lucru poate crea un ciclu de înșelăciune, în care indivizii se simt obligați să se mintă pe ei înșiși și pe alții ca să-și păstreze conexiunile sociale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ac40b3da6d33792a825122576552e6d.jpg)
În concluzie, motivele din spatele mințirii de sine și a acceptării minciunilor altora sunt adânc înrădăcinate în mecanismele psihologice, nevoile emoționale și în dinamica socială. În timp ce auto-înșelarea poate oferi o ușurare temporară a disconfortului, deseori aceasta duce la probleme mai mari pe termen lung, cum ar fi lipsa de autenticitate și suferința emoțională mai profundă.
Înțelegerea acestor comportamente îi poate ajuta pe oameni să-și recunoască modelele de auto-înșelare și mecanismele minciunilor pe care le acceptă, încurajând în cele din urmă o mai bună conștientizare a nevoilor lor emoționale și a importanței confruntării cu realitatea. Procedând astfel, oamenii pot lucra cu ei înșiși pentru a dobândi o existență mai autentică și mai împlinită, bazată mai degrabă pe adevăr decât pe iluzie.
Foto ilustrativ: Shutterstock
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a5d5b89fd3f177bb095c6be3a7eca987.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d902c3854454d948647053f3bafe00b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6001954a85818513dc0dcc2fd4837d49.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_88b1eded7340b834a0ea74a16c75f584.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ba4b21c18ddf02ce45f6fa0812b583bf.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3e46e74d912e8a40ea16ff15cc678049.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a6c5f8dae15edaa987bc93ef86744263.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d086d8b986b07656101828f713987656.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_72382f9193b6e83e442b7f4fc9d2001b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_f4957994ff74a3e106dfd3a26da07046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_25813ab29e876c848e499561b00f42be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_a45b56d000f1da476ef034a403e2f8f8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e98c120dbbb9d18dfc1ca5a29dae9eca.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_18d1924e4027458d8b4443b8cff72ddb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_ddc24bc190f93fbf74c38faca7d689c7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_f499c1d072f56e6b04912091913652aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_500b66dc01107d68915ca3c6d59b1a11.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_d086f4e21048a17a7b09851194f95631.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_76b632283b8c773bf5ef7b192719145d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_e19c2a7e4725b65ca49439cbc8b0cfb5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_7aeaf25a8eeef7f33702f95a0c1c5c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_802dafbf28c9fd9e864d4c2f022116b0.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_80ee88287d68d705b5c114e18c769885.jpg)
Brinzovenescu 12.05.2025, 05:52
Diplomația ce-o fi?Dar campania electorala?
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.