Una să gândești, alta să spui și alta să faci….
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Imediat după 1 ianuarie 1990 dacă întrebai pe cineva ce așteptări are, aproape invariabil ți se răspundea „aștept să se schimbe”. Deci nu „să mă schimb”, nu „să schimb”, ci aștept să se schimbe, adică să vină o schimbare de undeva ! De unde nu se știa, dar era așteptată să vină! Și au venit în acea perioadă în prima fază TIR-urile cu ajutoare și mai apoi, din păcate mineriadele, miliardarii de carton și altele asemenea….
Cuprins:
Apoi unii, nu puțini, „voiau o țară ca afară” și dacă îi vedeai ce disciplinați își conduceau mașinile de îndată ce treceau frontiera, cum se comportau „dincolo” cel puțin o parte dintre ei, ai fi spus că exista o speranță. Numai că de îndată ce treceau frontiera înapoi își reluau obiceiurile tradiționale și îți pierea orice speranță!
Cu alte cuvinte vreau să se schimbe toți și toate, dar până la mine! Cam așa gândeau mulți! Adicătelea eu să mă mai bag în față dacă întrevăd un culoar care mi se pare favorabil, să mai dau din coate, să mai pun o pilă, să mai dau Doamne ferește chiar și o șpagă dacă e nevoie, să mai fentez fiscul dacă pot, dar restul să respecte legea ad literam, să plătească taxe și impozite la ban mărunt, să fie ordonați și disciplinați!
Numai că dacă prea mulți gândesc la fel, nu e greu să realizăm care sunt șansele noastre de schimbare reală în bine ca națiune. Sigur că dacă nimic din ce e menționat mai sus nu ți se potrivește, înseamnă că cele scrise nu ți se adresează decât ca o simplă propunere de lectură și te invit dragă cititorule să încercăm să descâlcim problema în continuare și să vedem care sunt mecanismele psihologice din spatele aspirațiilor și inacțiunii unei națiuni.
În domeniul psihologiei politice, fenomenul în care o națiune își exprimă dorința pentru anumite obiective, dar nu reușește să ia măsuri substanțiale pentru atingerea lor este reprezentat de o interacțiune complexă a unei diversități de mecanisme psihologice. Înțelegerea acestor mecanisme necesită o explorare a identității colective, a disonanței cognitive, a normelor sociale, a influenței conducerii și a mass-media.
Identitatea colectivă și aspirațiile naționale
În centrul aspirațiilor naționale se află conceptul de identitate colectivă. Națiunile sunt unite adesea în jurul valorilor comune, în jurul narațiunilor istorice și al simbolurilor culturale care promovează un sentiment de unitate și scop. Această identitate colectivă poate crea o dorință puternică de progres, cum ar fi dezvoltarea economică, justiția socială sau sustenabilitatea mediului.
Identitatea colectivă însă poate duce și la un sentiment de automulțumire. Atunci când cetățenii se identifică puternic cu aspirațiile națiunii lor, pot simți un sentiment de mândrie care în mod paradoxal să diminueze urgența de a acționa. Acest fenomen poate fi deosebit de pronunțat chiar în societățile democratice, unde cetățenii pot crede că simplul lor sprijin manifestat pentru o cauză este suficient. Confortul psihologic derivat din aspirațiile comune poate crea un fals sentiment de progres, ducând la inacțiune, în ciuda unei dorințe puternice de schimbare.
Disonanță cognitivă și inacțiune
Disonanța cognitivă este un alt mecanism psihologic care joacă un rol semnificativ în decalajul dintre aspirație și acțiune. Atunci când o națiune își exprimă dorința pentru un anumit obiectiv, dar nu reușește să facă pași semnificativi în direcția acestuia, cetățenii pot experimenta disconfort din cauza inconsecvenței dintre credințele și acțiunile lor. Pentru a atenua această disonanță, indivizii își pot raționaliza inacțiunea prin minimizarea importanței obiectivului sau atribuirea lipsei de progres unor factori externi care se află în afara controlului lor, cum ar fi instabilitatea politică sau constrângerile economice.
Această raționalizare poate duce la un ciclu de inacțiune, în care cetățenii devin din ce în ce mai detașați de procesul politic. Pe măsură ce își justifică lipsa de acțiune, este posibil să devină și mai puțin predispuși să-și tragă la răspundere liderii, perpetuând și mai mult status quo-ul. Rezultatul este o națiune care își dorește schimbarea, dar rămâne paralizată de propria disonanță cognitivă pe care tocmai am explicat-o.
Norme sociale și comportament colectiv
Normele sociale joacă, de asemenea, un rol crucial în modelarea comportamentului național. Așteptările și comportamentele considerate acceptabile în cadrul unei societăți pot influența semnificativ acțiunile cetățenilor săi. Dacă o națiune are o normă predominantă de pasivitate sau resemnare față de implicarea politică, indivizii se pot simți descurajați să ia măsuri, chiar dacă își doresc personal schimbarea. Acest fenomen poate fi exacerbat de lipsa unei conduceri vizibile sau de un peisaj politic fragmentat, în care cetățenii simt că eforturile lor ar fi inutile în fața provocărilor sistemice.
În plus, influența rețelelor sociale și a comunicării digitale poate amplifica aceste norme sociale. Deși aceste platforme pot mobiliza acțiunea colectivă, ele pot crea și camere de ecou (explicate în articole anterioare), care întăresc convingerile existente și descurajează opiniile disidente. În astfel de medii, cetățenii își pot exprima aspirațiile online fără a traduce aceste sentimente în acțiuni din lumea reală, ceea ce duce la o deconectare între implicarea virtuală și rezultatele tangibile.
Rolul leadershipului și al mass-media
Leadershipul joacă un rol esențial în reducerea decalajului dintre aspirație și acțiune. Liderii carismatici pot inspira acțiunea colectivă prin articularea unei viziuni clare și mobilizarea cetățenilor către un obiectiv comun. Cu toate acestea, atunci când liderii nu reușesc să ofere direcție de acțiune colectivă sau când se împotmolesc în controverse, aspirațiile națiunii pot stagna. În astfel de cazuri, cetățenii se pot simți deziluzionați și dezangajați, ceea ce duce la un ciclu de inacțiune.
Reprezentarea în mass-media influențează, de asemenea, semnificativ aspirațiile naționale. Modul în care sunt formulate problemele în mass-media poate modela percepția publică și, în consecință, dorința colectivă de schimbare. Dacă mass-media pune accentul pe narațiunile negative sau prezintă eforturile de a atinge obiectivele naționale ca fiind inutile, cetățenii pot internaliza aceste mesaje și pot deveni mai puțin predispuși să ia măsuri. În schimb, o acoperire mediatică pozitivă poate crește sprijinul public și poate încuraja un comportament proactiv.
În concluzie înțelegerea acestor mecanisme este esențială atât pentru factorii de decizie politică, cât și pentru cetățeni, deoarece subliniază importanța promovării unei culturi a implicării și responsabilității. Prin abordarea barierelor psihologice care stau în calea acțiunii, națiunile își pot alinia mai bine aspirațiile cu rezultate tangibile, ceea ce duce în cele din urmă la progres și schimbări semnificative.
Gringo84 05.08.2025, 15:33
Teoretizarea dumneavoastră relativă la societatea românească este o timidă și vulgarizată introducere a conceptului de democrație,nu poate ține loc de ideologie,și nu poate predefini "aspirațiile naționale".Democrația ideală pune pe picior de egalitate interesul social cu cel individual și subordonează total "statul",mecanismul de armonizare și materializare a acestor interese. Bineînțeles că această funcționalitate este foarte greu de atins și afectează prin compromis orice ideal.Democratiile model de funcționalitate ale planetei sunt Japonia, Elveția și Norvegia,unde interesul social e mai bine digerat sau tolerat la nivel individual.Restul pretendenților nu pot fi luați în considerare deoarece există într-un context federal sau supra-statal,deci implică o democrație "matricială" dezlegată o dată în plus de individ.Eu cred că singura sursă de energie politică este naționalismul, fără acest "defect" democrația nu are repere și devine un echivoc periculos...
Rotar 06.08.2025, 15:47
S-ajuns la o situație absurda. Un neica nimeni Fritzsz, fără cetățenie romana este primar, dar și șef de partid și da ordine romanilor. Bai, sunteți tâmpiți? Ce face parchetul, CSM-ul CCR-ul ?