Este necesar să triplăm doza de ceai de tei. Azi, primul indicator ferm al recesiunii

Tot mai calm

Rata inflației (declarată) în 2022, după ceaiul de tei, a fost de 13,8% (ținta BNR de 2,5%), în 2023, a fost de 10,4% iar în 2024, de 5,6%.

Atât de bun a fost ceaiul de tei, încât au făcut proiecțiile bugetare în 2022 astfel (planificat și realizat):

Calmul indus de ceaiul de tei, a condus la o oarecare schimbare, pe care o puteți intui din tabelul de mai sus: guvernarea PNL-PSD, alături de guvernator, a făcut exact pe dos față de cum și-a asumat: nu a redus semnificativ deficitul bugetar, ci din contră, l-au majorat. 

Costurile de finanțare nu au scăzut, ci din contră, sau majorat, cu consecința majorării nesustenabile a datoriei publice, ceea ce izolat România în ochii pieței internaționale de capital.

Nu numai că deficitul nu a scăzut la 2,02% din PIB în 2025, dar doar în primele 4 luni ale acestui an (ianuarie-aprilie 2025), România a plătit 1,1% din PIB (20,42 miliarde lei), doar dobânzi, astfel încât, pentru întreg anul 2025, doar dobânzile plătite de România se vor apropia de 3% din PIB.

Recomandări

Secretul Israelului în războiul cu Iranul: micul stat este o mare putere tehnologică, cu companii de zeci de miliarde de dolari. Iar un român a pus bazele acestui ecosistem

Datoria publică depășește 60% din PIB anul acesta și costurile de finanțare cresc

Am râs azi de fostul interimar Bolojan, când ne-a transmis că „este posibil să fim nevoiți să creștem taxe și impozite. În acest ritm este posibil să depășim anul viitor o îndatorare mai mare de 60% din PIB”. Anul viitor?

La 1 ianuarie 2020, datoria publică a României era de 370,9 miliarde lei (35% din PIB), deun de începe un alt capitol al performanței trinomului PSD-PNL-BNR. 

În 2021, a fost de 576 miliarde lei. La final de aprilie 2025, a sărit, după estimările mele, la 1.015 miliarde de lei (57,7% din PIB). Deci, care la anul? Care „este posibil”? În opinia mea, cel târziu în octombrie 2025 se va consemna ratarea celui mai important criteriu de aderare la zona euro: peste 60% din PIB datorie publică.

Performanțele trinomului PSD-PNL-BNR, același chemat să rezolve ceea ce ei înșiși au creat

În 2022, când țarul politicii monetare ne îndemna să bem ceai de tei, aveam următoarea situație:

• 14 trimestre consecutive de depășire a deficitului bugetar (care trebuia să fie mai mic de 3% din PIB). La 30 iunie vor fi 26. Și mai urmează multe altele.
• 17 trimestre consecutive în care rata inflației a fost mai mare decât criteriul de aderare la zona Euro. Acum vor fi 29. Și mai urmează
• 19 de trimestre consecutive în care România s-a împrumutat mai scump decât statele Uniunii Europene. Acum vor fi 31 (aproape 8 ani). Și mai urmează.

Recomandări

Periculoasa tendință de politizare a Comunității de Informații americane sub Trump / Analiză a unui senior CIA

Toate acestea au arătat că voit, România a virat 180 de grade față de direcția stabilității economice, în timp ce motivau „stabilitatea politică” în interesul național.

Câte încredere poți avea, având în vedere „track-record-ul” (performanța trecută), aceiași care au îndepărtat România de stabilitatea economică, vor reuși, o dată cu formarea unui nou guvern, să acționeze altfel decât au făcut-o până acum, mai ales când suntem în recesiune?

Șocul taxelor și dobânzilor îngustează tranziția dinspre recesiunea timpurie

Faptul că acum am intrat în perioada de contracție economică nu mai e niciun secret pentru cei care urmăresc economia:

• În primul trimestru din 2025, producția industrială scăzuse deja  -4,2% față de perioada similară din 2024
• PIB-ul pe 2024, care era estimat să crească cu peste 2,4%, s-a majorat cu doar 0,8%
• PIB-ul pe primul trimestru din 2025, s-a majorat cu doar 0,2% față de trimestrul IV din 2024. Dacă statisticile nu ar fi influențate politic (Institutul Național de Statistică este în subordinea Guvernului), ar fi rezistat la ideea de a spune că primul trimestru nu a consemnat deja o contracție. În mod real, economia s-a contractat.

Primul indicator ferm al recesiunii în care ne aflăm, a fost comunicat azi-noapte de ministerul de finanțe: încasările din TVA.

Recomandări

Nicușor Dan convoacă oficial partidele la consultări pentru desemnarea premierului

Încasările din TVA s-au majorat doar cu 1,2% în primele 4 luni ale lui 2025

Consumul reprezintă principalul motor de creștere economică. Or, în condițiile în care ai avut inflație în ultimele 12 luni de 5%, iar încasările din TVA s-au majorat cu doar 1,2%, este evident că economia și-a schimbat sensul.

Soluții „miraculoase” gen e-factură, e-TVA, par să se dovedească mai degrabă măsuri prin care sunt hingheriți contribuabilii corecți (de ce s-au majorat încasările din TVA cu doar 1,2%), și sunt protejate din ce în ce mai mult grupurile care sifonează bugetul de stat.

Pentru echilibru, voi pune și o dinamică excepțională consemnată în primele patru luni ale acestui an față de perioada similară din 2024: +48,2%. Ce a putut să crească atât de mult?

Cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât TOATE încasările din impozit pe salarii și venit.

Da, cheltuielile cu dobânzile s-au majorat față de perioada similară, cu 48,2%. Au ajuns la 20,42 miliarde lei (1,1% din PIB), în numai 4 luni. Mai mult decât:

• Tot impozitul pe profit încasată în această perioadă (9,58 miliarde lei);
• Tot impozitul pe salarii și venit din această perioadă(19,61 miliarde lei);
• Toate accizele încasate în această perioadă (15,91 miliarde de lei). Și când spun toate, mă refer și la cele pentru carburanți, gaze, alcool, tutun. Toate.

Doar nu le-a promis țarul politicii monetare, capitalurilor vagaboande (nu o spun peiorativ), dobânzî înalte și cursul cum au stabilit?

„Alternatorul” Nicușor Dan

Pentru că văd o exuberanță aproape irațională având în vedere rezultatul votului consemnat de Curtea Constituțională, respectiv câți români au votat pentru „candidatul greu de votat” și candidatul „de nevotat” (opțiunile variază în funcție de votanți), aș vrea să vă împărtășesc răspunsul meu la întrebarea dacă economia României, așa cum am descris-o mai sus (și care în cel mai bun caz nu pornește), are o problemă de alternator sau de motor.

Am o opinie ușor diferită față de cei care spun că e o problemă de „alternator”, și care văd soluția schimbării „alternatorului”  – Nicușor Dan.

Am o opinie ușor diferită și față de cei care spun că e o problemă „de motor”, adică, economia nu mai merge pentru că e ceva cu motorul.

Opinia mea este că economia României nu are o problemă de alternator, ci o problemă de motor, de direcție și de frâne.

Urmare a politicilor economice ale trinomului PSD-PNL-BNR, motorul s-a calat. Dar înainte de a se cala o dovedit o problemă majoră de frâne: nu au reușit de trei ani încoace, să frâneze deficitul bugetar și creșterea datoriei publice.

Are și o problemă de direcție: în loc să ducă deficitul bugetar în jos, l-au dus fix în sus. În loc să ducă dobânzile (și cheltuielile cu dobânzile) în jos, le-au dus fix în sus. În loc să stabilizeze datoria publică, au dus-o fix în direcția opusă. Văzând economia și fără frâne, și fără direcție, BNR a ținut și ea să facă niște opturi prin parcarea grădiniței (piețele internaționale de capital au izolat economia, din perspectiva finanțărilor rezonabile). Opturile țarului, în opinia mea parte a jocului politic, nu au făcut decât să ducă dobânzile acum mai sus decât înainte de primul tur al alegerilor. Deși avem „alternator” nou-nouț.

Concluziv, chiar dacă populația României a schimbat „alternatorul”, problemele de motor, frâne și direcție sunt cele care demonstrează că nu „alternatorul” este buba. 

Și aștept cu mare interes să văd cum folosind același motor, aceeași direcție și același etrier, de astăzi „re-educate”, „alternatorul” ne va îndrepta spre fericirea din anul 2025. Altfel decât mărind doza de ceai de tei.

Foto ilustrativ: Shutterstock