Pactul Verde European și legislația europeană de până la el au dus la transferuri financiare semnificative către România, care au rezultat într-o mare parte a investițiilor realizate în rețele, capacități de producție de energie și renovarea clădirilor.
Pentru a înțelege mai bine impactul Pactului Verde European, este important să analizăm principiile sale. Pactul vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele economice, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea resurselor energetice cu emisii reduse și implementarea unor măsuri economice și sociale menite să asigure o tranziție echitabilă. Spre deosebire de tranzițiile anterioare, cum a fost trecerea de la o economie centralizată la una de piață în cazul României, Pactul Verde European pune accent pe atenuarea impactului economic și social, astfel încât nicio categorie de populație să nu fie lăsată în urmă.
Principalul mecanism pentru atingerea obiectivelor climatice este sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) prin care instalațiile de mari dimensiuni din sistemul energetic și sectorul industrial trebuie să cedeze un certificat de emisii pentru fiecare tonă de CO2 emisă în atmosferă. Deși sistemul ETS poate fi văzut ca o măsură punitivă, el generează venituri majore pentru bugetele de stat și investiții concrete în eficientizare și reducere de emisii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1049dcf82524d85983d605a1d1185ce5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/pactului-verde-european-youtube-1024x576.jpg)
În România, o parte a acestor venituri au ajuns direct la bugetul de stat (contribuind astfel la investiții publice), iar restul au fost cheltuite prin programele implementate de Administrația Fondului de Mediu. Au fost astfel finanțate subvenții în valoare de sute de milioane de euro pentru renovarea clădirilor, instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș, eficientizarea iluminatului public, achiziționarea de autovehicule cu emisii scăzute (programul Rabla) etc.
Deși clamăm adesea că măsurile climatice europene nu țin cont de particularitățile naționale, România a beneficiat de numeroase excepții, cum ar fi acordarea de certificate gratuite pentru sectorul energetic până în 2020 și transferuri de certificate pentru finanțarea modernizării sistemului energetic național. Așa au fost finanțate noi termocentrale pe gaz la Brazi și la Iernut și modernizate grupuri ale centralelor pe lignit de la Rovinari și Ișalnița.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_79071763ce178b3e4c1c8db1ef183910.jpg)
Mai recentul Fond pentru Modernizare (parte a sistemului EU ETS) mobilizează peste 15 miliarde de euro, prin care România finanțează deja modernizarea și extinderea rețelelor electrice, construcția parcurilor solare si eoliene și inclusiv noi termocentrale pe gaze naturale. Vor mai fi susținute investiții în capacități de stocare, eficientizarea proceselor industriale, producția de biocombustibili, reabilitarea sistemelor de încălzire centralizată și instalarea tehnologiilor de captare a emisiilor de carbon.
Prin transferul de certificate suplimentare către România, aceste investiții sunt practic subvenționate de companiile și cetățenii statelor membre mai dezvoltate ale UE. Cu alte cuvinte, Pactul Verde European reprezintă cel mai important finanțator al modernizării și dezvoltării sistemului energetic național. România beneficiază de mai multe excepții și beneficii suplimentare, tocmai pentru a înlesni recuperarea decalajului față de alte state europene. Din păcate, dacă nu ne trezim, nu vom înțelege că aceste oportunități nu sunt nelimitate și că amânarea măsurilor de tranziție va duce la pierderea șansei unice de care beneficiază România în prezent.
Pentru a înțelege ce ar fi însemnat lipsa acestei susțineri, ne putem uita la Serbia sau la alte state din Balcanii de Vest, ale căror sisteme energetice se aproprie de colaps. Calitatea din ce în ce mai redusă a lignitului exploatat și îmbătrânirea avansată a flotei de termocentrale pun în pericol întregul sistem energetic local, care momentan nu are soluții credibile pentru modernizarea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice. De altfel, una dintre puținele soluții propuse pentru depășirea acestui impas este chiar integrarea statelor din Balcani în sistemul ETS pentru a facilita finanțarea noilor investiții.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_044f0d77ca71175908ee1920446c1950.jpg)
Deși acest lucru nu este impus de Pactul Verde European, România a făcut pasul curajos de a stabili un calendar de renunțare treptată la capacitățile sale pe cărbune. Ce nu se spune suficient de des este că acest mult blamat calendar le maschează, de fapt, ineficiența. Prin stabilirea datei finale în 2032 și prin implementarea planului de restructurare al CEO finanțat prin ajutor de stat și fonduri europene (inclusiv pentru acoperirea costurilor de emisii), România ține, de fapt, în viață centralele de cărbune până la acel termen. În condiții de piață și prin finalizarea investițiilor demarate și anunțate în alte noi capacități de producție și stocare, termocentralele pe cărbune nu ar mai putea vinde la prețuri competitive în piață după 2026, după cum arată modelările despre viitorul sistemului energetic din România.
Chiar și făcând abstracție de măsurile climatice, lignitul românesc are o putere calorică mult inferioară celui din Germania sau Polonia. Așadar, dezvoltarea economică a României contemporane nu poate fi clădită în jurul acestei resurse energetice. Implementarea soluțiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon, proces care, de altfel, ar reduce randamentul termocentralelor, nu poate schimba acest fapt. Rolul principal pe termen scurt al termocentralelor pe cărbune va fi de asigurare a securității energetice până când investițiile deja demarate în instalații bazate pe alți combustibili vor fi finalizate.
Acceptarea unor astfel de limitări este esențială pentru depășirea impasului energetic în care se află UE. În ansamblul lor, statele UE sunt sărace din punct de vedere al resurselor energetice de hidrocarburi – din acest motiv, soluția principală pentru criza energetică în care s-a scufundat Europa în 2022 a fost reducerea consumului și accelerarea investițiilor în resursele autohtone regenerabile. Cu banii mobilizați prin PNNR și REPowerEU ca răspuns la această criză sunt finanțate în România proiecte de eficientizare energetică a clădirilor, dezvoltare de resurse regenerabile și instalații de stocare a energiei.
Pe termen lung, prosperitatea europeană poate fi garantată doar prin desprinderea de consumul de hidrocarburi. Deși importante pentru securitatea energetică națională și regională, resursele de gaze din Marea Neagră de care dispune România sunt insuficiente pentru a schimba dinamica prețurilor europene ale gazelor sau statutul de importator net de resurse energetice al UE.
Spre deosebire de SUA, care este cel mai mare producător mondial de petrol și gaze, UE este nevoită să își croiască propriul drum către dezvoltare economică. Europa trebuie să fie mai prudentă cu privire la consumul său de resurse, să se bazeze mai mult pe potențialul local de vânt și de soare și să producă tehnologii sofisticate cu un nivel înalt de valoare adăugată.
Schimbarea narațiunii politice către competitivitate este bine-venită. Aceasta era, de fapt, principala slăbiciune a Pactului Verde European. UE nu poate acționa naiv într-o lume necooperantă. Trebuie să își crească propria capacitate de inovare și fabricare de tehnologii care să contribuie la creșterea eficienței și reducerea emisiilor.
Raportul lui Mario Draghi este clar în această privință: UE nu își poate asigura competitivitatea decât prin continuarea tranziției ca principală soluție pentru reducerea costurilor energiei pe termen mediu și lung. Într-o lume mai tranzacțională și mai imprevizibilă geopolitic, Europa trebuie să-și reducă dependențele riscante pentru a-și păstra competitivitatea și relevanța. Deși vor fi necesare anumite ajustări țintite ale unor obiective de reducere de emisii, direcția generală rămâne neschimbată.
Nealinierea la această realitate poate lăsa România în urmă. Adevărul este că fără Pactul Verde European și politicile climatice ale EU, România ar fi avut azi un sistem energetic mai învechit, ineficient și cu perspective mai limitate de dezvoltare.
Foto ilustrativ: Shutterstock

Neminem • 25.01.2025, 07:57
'Deși sistemul ETS poate fi văzut ca o măsură punitivă, el generează venituri majore pentru bugetele de stat" Tot de pe noi, ca doar costurile sunt transferate noua, adica sfantul Stat a mai gasit o varianta sa ia pielea tot de pe noi.

armand • 24.01.2025, 16:49
Pactul verde este pas uriaș și aici înțeleg punerea la plată a marilor poluatori care emisii în atmosferă . Dar e doar un sfert din problema care înseamnă poluare. Punerea la plată înseamnă însă sume modice pentru marii poluatori care nu sunt dispuși încă să investească în tehnologi de ab(d)sorbtie a gazelor . E încă cale lunga. Cat despre celulele fotovoltaice nu se spune un cuvințel despre reciclare respectiv costurile eferente care sunt ridicate versus eficienta acestora. Gazul rămâne deocamdată imbatabil din orice punct de vedere .
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9b5205b8b55c5c917ce3752ff9f13520.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_c952fd6a6710c70aabd963f93a469e8f.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e1dc642cc80044169d3ee5c5a651c5f4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c2e4f004d7cd8a7610ecaab17bd352b7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9ea818206074573d73cd2b00f8050aaf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1a36131361fabd4f831cc43a564c4a6e.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9cd4b8c31889dc5ded86db60a4db65b9.jpg)