Fericirea dobânzilor de la 32 Octombrie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
A părut că aniversăm 32 Octombrie când am citit că săltarea din trafic a candidatului la prezidențialele anulate este considerată de ministrul finanțelor Tanczos Barna ca fiind determinantă pentru scăderea dobânzilor din piață pentru obligațiunile de stat ale României emise în lei, de la 7,54%, la 7,42%.
Cuprins:
Ministrul a fost citat ca zicând că săltarea a avut efect instantaneu: „potrivit lui Barna, după evenimentul amintit, costurile la care se finanțează România au scăzut pe loc cu 15-20 de puncte de bază” și „aparent surprinzător, o influență pozitivă au avut și ridicarea și audierea în calitate de suspect a lui Călin Georgescu, de către procurorii și polițiștii de la Parchetul General”.
De ce este așa de modest ministrul finanțelor?
De ce nu recunoaște totuși că săltarea din trafic a lui Georgescu, pe care am descris-o ca fiind ceva „între mineriade și statul de drept”, a impus România ca lider regional?
De nu a arătat că scăderea dobânzilor în urma săltării de către procurorii și polițiștii români a avut efecte în toată Europa de Est?
De ce nu arată totuși că în Bulgaria, în aceeași perioadă, efectul asupra dobânzilor a statului de drept din România a fost chiar mai favorabil, dobânda vecinilor noștri fiind acum de doar 3,63% pe 10 ani, față de 7,42% în România, după o scădere chiar și mai accentuată?
De ce nu a mers mai departe, arătând efectul pozitiv și asupra Cehiei, ale cărei dobânzi au scăzut până la 4,11% și chiar asupra Ungariei, care și ea are acum dobânzile mai jos, la 6,7%?
De ce nu a arătat toată dimensiunea globală a statului de drept din România și nu a arătat că a fost nevoie doar de o simplă aducere cu mandat (și nu citație la domiciliu) urmată de control judiciar, pentru a da o grea lovitură companiilor „big pharma” și „oligarhilor tech”, care au înregistrat pierderi masive urmare a evoluțiilor din ultima săptămână. Cum altfel s-ar putea explica faptul că indicii americani au scăzut între 1,54% (Dow Jones) și 7,22% (Nasdaq), iar piața japoneză cu 3,78%, piața din Hong-Kong cu 2%, iar piața franceză cu 0,45%?
De ce nu a oferit argumentul suprem, respectiv că dolarul s-a întărit cu aproape 1% față de euro, tot în ultima săptămână, și că prețurile la care se împrumută SUA pe 10 ani au scăzut și ele?
Toate aceste întrebări au doar două posibile răspunsuri: primul, pentru că ministrul finanțelor, care este și membru CSAT, este un tip foarte modest.
Al doilea, chiar mai prețios, pentru că ne arată cam cât înțeleg unii membrii CSAT „resorturile economiei”. Și ar mai fi un al treilea răspuns de ce, prin declarația pe care a dat-o referitor la influența săltării lui Georgescu, pare să ne trateze pe toți care fiind „reduși mintal”.
Pentru că reducerea la nivel regional a dobânzilor pentru bondurile guvernamentale, ca efect al ieșirilor de bani din piața de capital și direcționarea unei părți din ele spre titluri de stat la nivel regional (dar și global), în mod evident nu are nicio legătură cu scăderea „pe loc” urmare a săltării, a valorii de referință pentru împrumuturile României rezultată din „curba randamentelor”.
Mai pe larg: de fapt, ce se întâmplă cu dobânzile
Este posibil să mă înșel totuși când consider că membrul CSAT ne tratează pe toți ca fiind neghiobi și să fie doar o expresie a modului în care vicepremierul înțelege mecanisme de bază ale economiei.
În fapt, ceea ce am arătat mai sus sub forma întrebărilor retorice este că în ultimele zile dobânzile au scăzut și pentru Bulgaria (cel mai semnificativ din regiune și statul care se împrumută cel mai ieftin pe aici), și pentru Polonia, și pentru Ungaria și pentru Cehia. În acest context au scăzut foarte puțin și pentru România. Deci a crescut apetitul pentru deținerea de titluri de stat, în toată regiunea, și în mod evident nu are nicio legătură cu săltarea lui Georgescu și activitatea procurorilor.
Mergând mai departe, nu trebuie să fie nimic surprinzător aici. În ultimele zile, piețele internaționale de capital au înregistrat ceea ce se numesc în limbaj tehnic „corecții”, după creșterile puternice din ultimul an.
Cei care au avut încredere în piață până acum vând și își marchează profiturile, cei care consideră că marcarea profiturilor de vânzători le oferă un bun preț de intrare în piață, cumpără (cu profiturile marcate în alte piețe).
Banii nu stau
Cei care și-au marcat profiturile nu stau precum nepoții de premieri din România să își numere banii (obținuți altfel decât prin riscarea propriilor bani, respectiv prin ajutoare de stat pentru firme de raft). Nici nu își cumpără hanorace italienești de 4.000 de euro.
Cu perspectiva unui război comercial (creșterea tarifelor de către SUA cu posibile contramăsuri din partea economiilor astfel sancționate, sau chiar și fără ele) efectul anticipat nu este decât al restrângerii comerțului global.
Asta înseamnă mai puțină activitate economică, mai puțin profit și probleme majore pentru economii.
Deci, companiile listate care activează în aceste economii au mai puține motive să își continue traseul foarte bun înregistrat în ultimul an. De aceea, se marchează profituri, iar banii obținuți din lichidarea de pachete de acțiuni, sunt plasați în titluri de stat, active de refugiu considerate sigure (garanție suverană).
Pentru că, nu-i așa?, statul este ultimul dintre noi care dă faliment, pentru că atunci când este în incapacitate de plată (nu mai are capacitatea de plăti din resursele curente obligațiile de cheltuieli deja asumate), pac, o ordonanță-trenuleț! Și pe asta se bazează și investitorii, inclusiv atunci când plasează sume infime pentru ei în economii conduse precum cea a României.
Deci, urmărind traseul banilor, cred cu fermitate că foarte modesta scădere a dobânzilor reprezentată de „curba randamentelor” pentru România, nu are absolut nicio legătură cu ceea ce ne sugerează membrul CSAT, ministru al finanțelor din România, respectiv cu săltarea din trafic a auto-unsului.
Mai degrabă are legătură fie cu modestia ministrului finanțelor în înțelegerea piețelor financiare, fie cu faptul că ne ia chiar pe toți drept proști. Fie cu amândouă.
Dar e posibil să mă înșel. Și dacă mă înșel, per-a-contrario, raționamentul membrului CSAT să fie cel corect. În acest caz, în opinia mea este că, urmare a acțiunilor statului de drept, cel târziu până la 32 Octombrie, ratele de dobândă ale României tind să devină negative. Adică creditorii internaționali, care includ și „capitalurile vagaboande” să ne dea nouă bani ca să le permitem să își plaseze banii în titlurile de stat românești.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
