Greva din Educație: Imaginea care a devenit simbol. De ce profesorii consideră că săptămâna care vine e decisivă

Protestele profesorilor au devenit, probabil, cele mai importante și semnificative proteste din ultima vreme.

De ce? 

Mai întâi pentru că sunt proteste care au unificat mai toate categoriile sociale, inclusiv oameni grupați în sfere diferite ale sistemului de Educație: de la părinți la profesori, de la elevi la administrația școlilor. O solidaritate greu de atins. Excepție au făcut televiziunile, nu că media trebuie să fie solidară. Ea trebuie să informeze. Dar unele televiziuni și site-uri, hrănite preferențial din banii publici oferiți de putere, au dezinformat. 

Protestele însă – nu doar cel din București ci din toată țara, asta e foarte important – au arătat o unitate și solidaritate care de mult nu a mai fost văzută în societatea românească. O solidaritate și unitate care a transmis un mesaj radical: așa nu se mai poate.

Prima și cea mai importantă investiție a unui stat trebuie să fie în oameni

Sigur că fiecare dintre noi citește un fenomen social în propria cheie. Să convenim că avem un numitor comun. Chiar și detractorii lor le-au recunoscut drept fenomen social. 

Pentru mine, protestul profesorilor a devenit protestul întregii societăți care spune un nu hotărât acestui gen de dezvoltare: o dezvoltare care ne pune în pericol viitorul. Pentru că acest protest spune radical un mesaj – prima și cea mai importantă investiție a unui stat trebuie să fie în oameni. Resursa umană este tot. Dacă în oameni nu investim și nu le cream o bunăstare  decentă atunci totul este în zadar. 

Un regim care nu se axează mai întâi pe bunăstarea, sănătatea și educația oamenilor nu merită susținut. Iar Educația și Sănătatea sunt primele care trebuie să fie în vizor.

Protestul profesorilor a pus acest accent esențial: pe ordinea și semnificația lucrurilor. Ei au introdus pe agenda publică ordinea lucrurilor – mai întâi de toate Educația copiilor noștri. Și acest mesaj are un sprijin popular total.

Profesorii și-au început refacerea statutului social

Al doilea lucru important: profesorii au arătat că sunt o forță și că ei nu mai pot suporta umilința și vor să-și recapete statutul pe care-l merită într-o societate modernă. Cum am mai scris: felul în care ne remunerăm profesorii și felul în care-i apreciem ne arată ce preț punem pe educație. 

Profesorii, având un sprijin popular larg, au dovedit prin acest protest că nu mai acceptă statutul actual de „cenușăreasă” al educației. Vom vedea o schimbare și în percepția societății. Dacă tu nu crezi despre tine că poți fi demn, cine să creadă?

Iar acest statut nu se recapătă prin umilință și supunere oportunistă. Pe termen lung e perdantă – asta ar trebui să învețe și Universitatea. Și multe alte categorii sociale.

Destul cu umilința, destul cu debandada în educație. Dacă vrem să fim un stat modern, dezvoltat, social și un stat al bunăstării – educația este cheia spre un astfel de stat. O educație universală, garantată  tuturor prin Constituție, cu un buget adecvat cerințelor actuale.

Când Parlamentul sau Guvernul nu funcționează, oamenii au dreptul să ia atitudine nonviolentă

Al treilea lucru important: cu puterea, ca să fii luat în serios, e nevoie de poziție fermă pentru a ajunge la negociere. 

Ar fi fost preferabil ca proiectul promis „România educată” să deruleze firesc. Dar dacă votul din Parlament nu ajută, atunci poziția de forță prin mișcări legale și non violente de protest poate fi luat în considerație. 

Iar poziția de forță civică – protestele, greva – se ia în momente de maxim interes. Nu le putem cere profesorilor să facă proteste vara, pe câmp: ci în momentele cruciale când puterea, guvernul și președintele trebuie să dea un răspuns și să vină la negocieri.

Protestele au arătat o unitate și solidaritate aproape totale. Imaginea care a făcut înconjurul țării și a lumii spune tot. 

La Cotroceni era gol. „Atât de mult îi pasă de noi că a plecat în concediu la Neptun.” – rostește cu năduf o profesoară din Vâlcea. Președintele se pare că era în vacanță la mare: cât cinism din partea unui coleg de breaslă ajuns președinte. Dar el este deja istorie. 

Însă atenție: Puterea nu mai pot ignora cerințele profesorilor protestatari susținuți de întreaga societate.

O profesoară invocă o săptămână decisivă

Pe Grupul profesorilor din România citesc un mesaj de la o profesoară curajoasă din Iași – Tatiana Tudori care mi-a fost colegă: „Dragi colegi, eu cred că săptămâna viitoare va fi decisivă. Nu pot să amâne la nesfârșit examenele și nici nu pot lăsa situația școlară neîncheiată. Avem acești doi ași în mânecă. Haideți să mai rezistăm câteva zile. Ar fi păcat să ne retragem acum din această luptă. Continuăm GREVA!”

Mi se pare că a sosit momentul ca Regimul Iohannis & Ciucă să se așeze la masa negocierilor în mod autentic. 

Iar cei care se pregătesc pentru alegeri la anul să știe că Educația nu mai poate fi ignorată – niciodată. Educația revine la locul pe care-l merită. Totul depinde de noi toți.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE