Dacă protestatarii din Iran vor izbândi, nu vor cere niciodată „certificate de revoluționari” 

N-am de gând să istorisesc întâmplări din urmă cu șase secole. 1404 a început în martie și va dura până în martie, conform calendarului solar iranian. Cu cinci zile înainte de izbucnirea protestelor (acestea au demarat, după calendarul gregorian, pe 28 decembrie), președintele, Masoud Pezeshkian, investit și cu puteri executive, a prezentat parlamentului Bugetul pe 1405 (anul viitor, care începe pe 21 martie). Economia țării se balansa deja pe marginea prăpastiei. Dr. Pezeshkian (de formație chirurg cardiolog) a propus câteva măsuri reformiste urgente, ce i-au fost respinse.  

Teoretic, pentru redresarea Iranului ar fi nevoie de un economist de geniu. Practic, ar trebui ca Liderul Suprem, Ayatollahul Khamenei (de formație politician, mai mult decât expert în Sharia), să lase republica pe mâinile celor care s-ar pricepe să o conducă.

În timpul acesta, în jurul protestelor circulă, ca de fiecare dată, cea mai deșănțată propagandă. Pe de o parte, zvonurile despre numărul morților (represaliile regimului au fost de fiecare dată crunte), un număr manipulat politic până la ‘j de mii, ca să stârnească mânia președintelui Trump. Pe de altă parte, știrile că oamenii din stradă s-a împuținat brusc, când de fapt, ca să folosesc o expresie persană, revoltele „se întind ca un șuvoi de lavă incandescentă”. Ajutat de declarații de la Washington, Ierusalim și Casa Regală Iraniană din exil, Liderul Suprem vorbește ca Nicolae Ceaușescu în 1989 (însă comparația se oprește aici).  

Deocamdată, fără lideri și, în consecință, fără un plan politic conturat, protestele rămân esențialmente economice.

O radiografie a situației prezentase, în 5 ianuarie, telespectatorilor Euronews, economistul de la Tehran, Saeed Laylaz, consilier al fostului presedinte Mohammad Khatami (1997-2005). Îl citez pentru că e un om care și-a plătit adevărurile cu libertatea. Cunoaște prea bine regimul, din temnițele lui până vârful puterii.

„Ritmul deteriorării situației economice și sociale din Iran e în creștere. Atât mental, cât și material, problema se agravează. Iar controlul și guvernarea lucrurilor de către Executiv par să slăbească pe zi ce trece (…). Cred că Republica Islamică a ajuns într-un impas, dar încă îi lipsește o alternativă viabilă. Oamenii de astăzi nu caută în primul rând o schimbare de regim; ei caută cu disperare eficiența. Presiunile sociale și culturale s-au diminuat oarecum în ultimii doi ani, dar presiunea economică a devenit insuportabilă. Aceste proteste sunt produsul unei ineficiențe severe, al incapacității guvernului președintelui Masoud Pezeshkian și a altor instituții guvernamentale de a gestiona situația (…). Întrucât nu avem o opoziție capabilă să preia controlul și pentru că structura de securitate a Republicii Islamice rămâne intactă, cred că o figură bonapartistă va apărea din interiorul sistemului (…). Vă asigur că acum se fură între 40 și 50 de miliarde de dolari pe an din economia iraniană (…). Dezechilibrele și interferența guvernului în economie au distrus-o. De la începutul acestui an, guvernul a plătit 12 miliarde de dolari pentru importurile de alimente și medicamente, dar aproximativ 8 miliarde de dolari au fost furate. Asta a spus domnul Pezeshkian însuși ieri (4 ianuarie, n.m.). Știa asta când a devenit președinte, dar n-a avut curajul să schimbe situația. Acum, Guvernul a ajuns într-un punct în care nu mai are suficienți bani pentru a plăti (…)”.

Puține lucruri sunt certe la ora când scriu. Doar președintele Donald J. Trump are, printre numeroasele sale certitudini, una nouă: că în Iran „execuțiile” au încetat, nu vor mai avea loc. Hm!

Ceva, totuși, rămâne dincolo de orice îndoială: dacă protestatarii din Iran vor izbândi, nu vor cere niciodată “certificate de revoluționari”.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.